După cum se arată într-un ghid publicat de OIM, angajatorii trebuie să managerieze o serie de situații noi în încercarea de a limita răspândirea epidemiei de coronavirus. Angajații care lucrează temporar de acasă sau cei care au fost nevoiți să vină la muncă, fiecare trebuie informat corespunzător cu privire la desfășurarea activității.
Înainte de toate, OIM recomandă ca angajatorul să efectueze o analiză de risc în care să aibă în vedere următoarele:
- probabilitatea expunerii la infectare - se va avea în vedere dacă angajații care vin la muncă pot întâlni alte persoane infectate sau pot fi expuși la medii ori materiale contaminate (de exemplu cei care colectează probe de laborator sau deșeuri);
- severitatea cu care s-ar putea manifesta boala - în concordanță cu recomandările emise de autorități, se va avea în vedere vârsta angajaților, starea de sănătate, dacă suferă și de alte afecțiuni etc.
După ce au efectuat această analiză de risc, angajatorii trebuie să înceapă să se gândească la un set de măsuri cu ajutorul cărora să reorganizeze activitatea întreagii echipe, astfel încât riscul de infectare să fie cât mai scăzut. Prin urmare, în funcție de domeniul de activitate, firmele pot recurge la următoarele măsuri:
- lucrul în schimburi, astfel încât angajații să nu sosească toți deodată la muncă;
- distanțarea fizică, așa încât să se reducă interacțiunea dintre angajați prin reorganizarea spațiului de lucru, folosirea videocall-urilor, e-mail-urilor, conferințelor virtuale;
- asigurarea de dezinfectanți, promovarea obiceiului de spălare a mâinilor și a suprafețelor atinse;
- instruirea și comunicarea, astfel încât întreg personalul să fie informat cu privire la măsurile luate pentru prevenirea infecției; în plus, angajații trebuie să știe cum vor acționa dacă se depistează persoane infectate în companie; angajatorul se poate gândi inclusiv la amenajarea unui spațiu de izolare pentru persoanele care prezintă simptome ale infectării, până la momentul când acestea vor primi ajutor medical;
- informarea angajaților cu privire la dreptul de a refuza o activitate, așa încât angajatul să știe că are dreptul să refuze să facă o anumită activitate care i-ar putea pune sănătatea în pericol, dacă și-a informat superiorul în acest sens;
- asigurarea echipamentului de protecție, respectiv măști, mănuși sau coșuri de gunoi special destinate aruncării materialelor folosite;
- încurajarea angajaților să nu vină la muncă dacă prezintă simptome.
Important! Măsurile trebuie comunicate atât angajaților, cât și celor care vin în contact cu firma (de exemplu, colaboratori, furnizori), astfel încât toți să fie conștienți de responsabilitățile pe care le are fiecare și de modul în care se vor desfășura activitățile în perioada de epidemie.
Dincolo de siguranța la locul de muncă, în situații de urgență, cum este pandemia de coronavirus, un aspect la care angajatorul trebuie să fie foarte atent este nivelul de stres la care sunt supuși atât cei care vin la birou, cât și cei care lucrează de acasă. Un factor de stres ar putea fi nesiguranța locului de muncă și a noilor aspecte cu care trebuie să se acomodeze (reguli noi de desfășurare a activității, frica de îmbolnăvire la locul de muncă, o eventuală lipsă a echipamentelor de protecție etc.).
În plus, OIM avertizează că experiențele anterioare au demonstrat că în perioade de pandemie (de exemplu, Ebola), violența și hărțuirea, atât fizice, cât și psihice pot crește mai mult decât de obicei. Oameni care au fost infectați sau care lucrează în domenii în care riscul de îmbolnăvire este mare (de exemplu, în sănătate) sunt primele victime ale abuzurilor. De aceea, câteva lucruri pe care angajatorii le-ar putea face ar fi să:
- comunice foarte bine cu angajații lor, astfel încât să îi asigure că lucrurile sunt sub control;
- asigure o modalitatea de comunicare prin care angajații să își exprime îngrijorarea și să pună întrebări despre riscurile la care se expun ei și colegii lor;
- ofere suport psihologic pentru angajați.
O categorie la fel de vulnerabilă, în această perioadă, sunt cei care lucrează de acasă. Studii recente arată că angajații se simt mai stresați când lucrează de acasă, decât atunci când merg la birou. Stabilirea unei limite între munca de la serviciu și cea de acasă este dificil de realizat pentru cineva care lucrează de acasă. În aceste sens, cele mai afectate sunt femeile, pentru că ele trebuie să-și ducă la îndeplinire inclusiv treburile casnice. Asta mai ales în contextul în care școlile s-au închis, iar salariații părinții sunt nevoiți să se împartă între munca de la birou și cea de profesor.
În acest sens, anagajtorii pot stabili mult mai clar așteptările pe care le au de la angajații care lucrează de acasă. La fel de important este să găsească o variantă de a-i ține conectați cât mai mult la mediul de lucru de la birou și la întreaga echipă. De asemenea, angajatorul trebuie să le asigure celor care lucrează de acasă echipamentele necesare și instruirea de care au nevoie pentru a-și desfășura activitatea. În plus, angajații care lucrează de acasă pot beneficia de un program flexibil, astfel încât să-și îndeplinească, atât sarcinile de muncă, cât și cele casnice.