Anularea obligațiilor accesorii este prevăzută în OUG nr. 69/2020. Ordonanța se referă la datorii bugetare, așadar, nu numai la cele fiscale. Vor putea intra în calcul și datoriile la bugetele locale, dar numai dacă autoritățile locale iau măsuri în acest fel (vin cu acte normative pentru aplicarea mecanismului și stabilesc procedura de la caz la caz) - altfel, ordonanța nu se aplică automat și pentru acestea.
Ordonanța vizează datoriile principale restante la 31 martie 2020 inclusiv (pentru care s-a împlinit scadența sau termenul de plată), dar explică ce se înțelege mai exact prin asta:
- intră și datoriile fiscale principale scadente în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a OUG nr. 29/2020 (adică 21 martie) și 31 martie 2020;
- intră și diferențele stabilite de organul fiscal prin decizii de impunere care au fost comunicate până la această dată sau cele stabilite prin decizii de impunere comunicate până pe 14 mai, ca urmare a unei inspecții fiscale;
- intră și datoriile principale aferente perioadelor fiscale de până la 31 martie 2020, stabilite prin decizie de impunere emisă din oficiu de organul fiscal sau prin declarație de impunere depusă cu întârziere de către contribuabil, în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2020 și data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv;
- intră și orice alte obligații bugetare individualizate în titluri executorii existente în evidența organului fiscal în vederea recuperării la data de 31 martie 2020 inclusiv;
- intră și obligațiile bugetare principale stabilite de alte organe decât organele fiscale, aferente perioadelor fiscale de până la data de 31 martie 2020, transmise spre recuperare organelor fiscale în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2020 și data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv.
Enumerarea de mai sus ne arată, de fapt, ce anume are de plătit cel care vrea să obțină ștergerea dobânzilor și penalităților aferente. Practic, dacă, să zicem, contribuabilul are restante taxe salariale, atunci trebuie să le plătească anul acesta, până la 15 decembrie, pentru ca Fiscul să nu mai perceapă și dobânzi, și penalități. Ele nu sunt interdependente pentru că, practic, cel care vrea anularea dobânzilor și penalităților pentru datoriile de tipul X trebuie să plătească acele datorii, nu neapărat și alte restanțe (la fondul de mediu, să zicem).
Cei care sunt interesați de acest beneficiu trebuie să plătească, așadar, datoria principală, dar ordonanța mai cere și plăți la zi pentru datoriile scadente de la 1 aprilie și până la momentul depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv.
Așa cum subliniau specialiștii EY România de curând, ordonanța poate institui un moment zero în relația cu Fiscul. Practic, cine are bani pentru a achita toate restanțele din urmă le achită și pornește mai departe "pe zero". În spate, aplicarea este cât ține termenul de prescripție, adică cinci ani.
"Având în vedere că orice inspecție fiscală iminentă duce la imposibilitatea rectificării declarațiilor fiscale ale contribuabililor, pentru a beneficia de amnistie, considerăm că este importantă verificarea preventivă a situației fiscale a companiei în vederea stabilirii impunerii rectificării declarațiilor sale fiscale.
De rezultatul acestui exercițiu depinde anularea accesoriilor pe o perioadă fiscală care se poate întinde în trecut până în 2015. De asemenea, și perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanței și 15 decembrie 2020 trebuie verificată preventiv pentru a se asigura declararea cu acuratețe a tuturor obligațiilor fiscale
(...) Suntem în prezența unei amnistii care acoperă cea mai largă paletă de contribuabili și cazuistici specifice acestora, cu un grad de acoperire pe care nu l-am mai întâlnit până acum. Sperăm ca și implementarea amnistiei să decurgă la fel de ușor pe cât de atractivă este ordonanța.", spuneau cei de la EY.
Acum, mecanismul este însă doar la stadiul de reglementare pentru că e nevoie ca Fiscul să vină cu măsuri de aplicare a acestuia.