Decontări și subvenții pentru angajatori: Ce riscă firmele care cer bani de la stat dacă afacerea nu supraviețuiește următoarelor luni

La prima vedere, facilitatea acordată la articolul I din OUG nr. 92/2020, acea decontare a unei părți din salariu pentru cei care se întorc la muncă din șomajul tehnic este o continuare a ajutorului oferit de stat în aceste ultime luni pentru firmele care, nemaivând activitate sau aceasta fiind puternic redusă, nu ar mai fi avut bani să plătească indemnizațiile de șomaj tehnic pe care Codul muncii le califică drept obligatoriu de plătit.

Doar că nu toate firmele sunt la acest moment în aceeași situație economică. Pentru unii, continuarea activității până la final de an, cel puțin, este fezabilă din punct de vedere economic, fără disponibilizări, iar, pentru alții, nu. Tocmai de aceea, înainte de a lua decizia de a cere acești bani de la stat, firmele trebuie să se asigure că păstrarea angajaților până la final de an este posibilă.

De ce? Pentru că este impusă de ordonanța 92. Angajatorii nu vor putea desființa posturile și concedia salariații respectivi până la 31 decembrie 2020 (excepție fac lucrătorii sezonieri). Potrivit Ordonanței 92, cei care nu păstrează angajații atât cât este cerut vor fi obligați să dea banii înapoi - toți banii acordați pentru salariatul care pleacă, indiferent de perioadă, plus dobânda  - dacă încetarea raportului de muncă a avut loc:

• ca urmare a acordului părților;
• ca urmare a constatării nulității absolute a contractului individual de muncă, de la data la care nulitatea a fost constatată prin acordul părților sau prin hotărâre judecătorească definitivă;
• ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcția ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de reintegrare;
• prin concediere pentru motive care nu țin de persoana salariatului, respectiv desființarea postului.

Notă: Vorbim de dobânda de referință a Băncii Naționale a României în vigoare la data încetării contractelor individuale de muncă. Potrivit site-ului Băncii Naționale, la acest moment, aceasta este de 1,75%.

Și pentru banii acordați ca subvenție de angajare pe 12 luni pentru șomerii peste 50 de ani și pentru tinerii între 16-29 de ani este aceeași condiție, doar că aceștia trebuie păstrați în firmă și mai multă vreme - cele 12 luni cât e acordată subvenția, plus încă 12 luni apoi.

Problema este că, în contextul unor practici destul de răspândite de a masca o concediere printr-o demisie, unele firme care încalcă această condiție de a păstra angajații o perioadă de timp vor încerca, poate, să se folosească de aceste practici pentru a nu fi obligate să dea banii înapoi. Totuși, cei care practică astfel de concedieri mascate trebuie să știe că se expun riscului ca un judecător să le anuleze - consecința este nu doar că vor da banii aceia înapoi statului, dar și că vor fi obligați să plătească salariații din urmă, pentru că se va dispune reintegrarea la locul de muncă (redacția avocatnet.ro a prezentat, în 2019, o serie întreagă despre reintegrarea în muncă în contextul unor concedieri ilegale, din perspectiva tuturor efectelor acesteia - toate articolele se regăsesc aici). Așadar, vorbim de riscuri care implică alte cheltuieli.