avocatnet.ro 
Cel mai probabil, în următoarea perioadă, numărul companiilor care vor intra în insolvență va crește, tocmai pentru că, în perioada stării de urgență nu s-au putut face cereri pentru deschiderea procedurii de insolvență. Inclusiv reprezentanții CITR, lider de piață în managementul de criză pe piața insolvenței din România, estimează o astfel de creștere, chiar din această toamnă.
"Ne așteptăm la o creștere de aproximativ 20% a numărului de insolvențe în această toamnă. Cele mai multe efecte ale actualei crize apreciem că vor putea fi văzute în piață în următoarele 18 luni și chiar în următorii trei ani ținând cont de analizele noastre, care arată durata de timp între manifestarea stării de dificultate și accesarea procedurii de către companii", a explicat Adrian Lotrean, Senior Partner CITR.
Spre deosebire de criza anterioară din 2008, care a fost provocată de lipsa de lichidități, situația este diferită acum, pentru că pandemia de coronavirus a dus la închiderea forțată a business-urilor prin ordonanțele militare dispuse pentru protejarea populației, a mai explicat specialistul.
Problema este că mulți antreprenori se tem de insolvență, din cauza etichetei pe care o capătă în piață, iar această amânare de intrare în insolvență nu face decât să-i facă să piardă și mai mulți bani. De fapt, intrarea la timp în insolvență poate să salveze afacerea de la o situație și mai gravă, falimentul.
În primul rând, nu trebuie să confundăm falimentul cu insolvența, falimentul fiind ultima etapă a insolvenței, în care o societate ajunge doar dacă nu reușește să își plătească datoriile restante într-o perioadă de timp impusă de lege.
"Mi-ar plăcea să le transmit antreprenorilor români că legea insolvenței funcționează ca un mecanism de protecție pentru companiile aflate în dificultate, poate cel mai puternic, și le pune la adăpost, pentru o perioadă, de schimbările pe care le aduce un mediu economic incert sau instabil, într-un moment în care acestea nu mai dispun de lichiditate pentru a-și plăti datoriile. De altfel, datele noastre arată că odată accesată procedura insolvenței, 92% dintre antreprenori încep să îi înțeleagă beneficiile și se ajută de acest mecanism ca să-și salveze business-ul", explică Adrian Lotrean.
Practic, antreprenorul care intră în insolvență are posiblitatea de a-și redresa business-ul, printr-un plan de reorganizare.
Care sunt avantajele insolvenței și de ce firmele nu ar trebui să evite această procedură
Specialistul CITR a explicat că avantajul major al procedurii insolvenței este tocmai acest plan de reorganizare, care se întocmește de către administratorul judiciar și de către firma care se află în insolvență.
Potrivit Legii nr. 85/2014, planul de reorganizare este procedura ce se aplică firmelor în insolvență, în vederea achitării datoriilor. Acest plan indică perspectivele de redresare în raport cu posibilitățile și specificul activității firmei aflate în insolvență, iar executarea acestuia nu poate depăși trei ani. Asta înseamnă că antreprenorul respectiv va avea la dispoziție trei ani, calculați de la data confirmării planului, pentru a-și pune afacerea pe picioare.
În toată această perioadă compania își continuă activitatea fără întreruperi și beneficiază de sprijinul administratorului judiciar, a cărui experiență în management de criză contribuie la identificarea în timp util a soluțiilor adecvate pentru redresare. Acest proces de reorganizare este cu atât mai important cu cât el oferă instrumentele necesare companiei, pentru a face față provocărilor și după ieșirea din insolvență.
Un alt avantaj al declanșării procedurii de insolvență este faptul că se stopează popririle pe conturi și executările silite, nu mai curg dobânzile, majorările și penalitățile, iar administratorul judiciar are dreptul să denunțe orice contract în derulare (de servicii, de muncă, etc), pentru protejarea companiei de eventuale clauze păguboase.
"Din studiile de clienți realizate de CITR în anii anteriori reiese că 73% dintre antreprenori spun că au devenit mai buni și mai adaptabili ca manageri, ca urmare a experienței insolvenței", menționează Adrian Lotrean, Senior Partner CITR.
Nu în ultimul rând, firmele aflate în insolvență pot, de exemplu, să scape de datoriile la stat, transformându-le în acțiuni și pot beneficia de o reducere de până la 50% a creanțelor bugetare negarantate. Ambele măsuri sunt menite să ajute la evitarea intrării în faliment.
Ce presupune procedura de insolvență
După cum scrie în Legea nr. 85/2014, procedura de insolvență este "acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile".
Ea se prezumă atunci când, după 60 de zile de la scadență, firma nu a plătit datoria sa față de creditor și este iminentă atunci când se dovedește că debitorul nu va putea plăti la scadență datoriile, cu fondurile bănești disponibile la data scadenței. Insolvența se aplică profesioniștilor definiți de Codul civil ca fiind comercianți, întreprinzători, operatori economici, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale.
Insolvența începe pe baza unei cereri care se depune la tribunal. Această cerere poate fi depusă de firma care are datorii, de unul sau mai mulți creditori sau de persoanele ori instituțiile prevăzute expres de lege.
În cazul în care firma constată că nu își mai poate plăti datoriile, poate depune o cerere la tribunal, în termen de maximum 30 de zile de la apariția stării de insolvență. Această cerere se va judeca de urgență în termen de zece zile și trebuie să fie însoțită de mai multe acte, printre care ultima situație financiară, lista bunurilor debitorului, lista creditorilor etc.
După cum spuneam mai sus, insolvența poate fi deschisă și de creditor, care va depune o cerere, de care se va ocupa judecătorul-sindic și care va fi însoțită și ea de documente justificative. Apoi, în cel mult 48 de ore de la înregistrarea solicitării, judecătorul-sindic o va comunica debitorului și organului fiscal competent. În termen de 10 zile de la primirea cererii, debitorul trebuie fie să conteste, fie să recunoască existența stării de insolvență.
Prin sentința de deschidere a procedurii, judecătorul-sindic desemnează un administrator judiciar care va întocmi împreună cu debitorul planul de reorganizare. De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra averii debitorului.
Important! Companiile care au probleme financiare pot cere insolvența numai dacă datoriile pe care le au la stat reprezintă mai puțin de jumătate din totalul datoriilor pe care le au. Practic, în acest fel firmele nu vor putea cere insolvența doar ca să scape de datoriile la stat.
Cum se poate preveni intrarea în insolvență?
Tot Legea nr. 85/2014 prevede și două măsuri prin care se poate evita intrarea în insolvență. Este vorba despre mandatul ad-hoc și despre concordatul preventiv.
Mandatul ad-hoc presupune ajungerea la o întelegere între compania care are probleme financiare și creditorii săi. Mandatul ad-hoc se solicită numai de compania respectivă, iar cererea se depune la tribunal. Apoi, în termen de 90 de zile de la desemnarea mandatului, firma trebuie să-și redreseze situația financiară.
Concordatul preventiv presupune încheierea unui contract între firma datornică aflată în dificultate financiară și creditorii care dețin minimum trei sferturi din valoarea creanțelor acceptate și necontestate. De această procedură este responsabil judecătorul-sindic și se deschide tot la inițiativa firmei datornice. Contractul conține un plan de redresare și de realizare a creanțelor, propus de datornic și cu care creditorii sunt de acord. După ce concordatul preventiv a fost omologat de judecătorul sindic, datoriile stabilite trebuie acoperite în maximum 24 de luni, termen care poate fi prelungit cu încă 12 luni. Câtă vreme este concordatul preventin este activ, nu se poate cere intrarea în insolvență a companiei cu datorii.
ContSters120042