Echilibrul dintre viața personală și cea profesională

Însă rareori se atinge și cealaltă față a monedei: atunci când ai prea mult timp personal, resimți dezechilibrul față de viața profesională. Nu ne referim la oamenii dependenți de muncă sau cu sindromul Stockholm, ci la oameni care nu înțeleg de ce fac anumite lucruri. Ci la faptul că nu suntem formați dintr-o singură culoare. Suntem un spectru de culori, iar acest spectru simte nevoia să fie colorat peste tot.

Oamenii se simt mai deștepți, mai împliniți, mai mândri și mai siguri pe ei atunci când sunt mulțumiți de cariera lor. Îi face totodată fericiți din punct de vedere social, financiar, dar mai ales din perspectiva mentală, a eforturilor depuse, a eficienței cu care lucrează. Uneori este vorba de o problemă pe care au încercat să o rezolve mult timp, alteori despre simpla bucurie a tăia/ bifa ceva la sfârșit de zi de pe lista cu lucruri de făcut.

Înțelegând acest lucru, aici intervine și responsabilitatea companiei pentru a susține această sinergie viață personală - profesională. Ideal ar fi să identifice pentru fiecare angajat în parte lipsa de care are parte: un angajat poate fi epuizat și poate să nu aibă timp de viața personală. Altul s-ar putea să fie demotivat, intocmindu-și sarcinile doar pentru a fi făcute, dar fără a le duce la capăt cu bucurie sau energie. În ambele cazuri compania poate compensa și încerca să echilibreze aceste lucruri, chiar dacă în moduri diferite.

Pentru mai multe informații pe acest subiect, te invităm să citești articolul complet, disponibil pe www.upromania.ro.