UPDATE: Recenta Lege a mirosurilor nu va sancționa și oamenii obișnuiți, ci doar operatorii economici

Legea nr. 123/2020 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, apărută luni în Monitorul Oficial, sau, după cum mai este ea cunoscută, Legea mirosurilor, va obliga firmele și alți operatori economici să aibă sisteme proprii de monitorizare a disconfortului olfactiv generat, dar și să elaboreze și să respecte planuri de gestionare a disconfortului olfactiv. În mod evident, este vorba despre firmele ce pot genera disconfort olfactiv în apropierea lor.

Așadar, Legea mirosurilor se referă doar la firme sau și la cei ce locuiesc la bloc și generează mirosuri deranjante pentru cei din jur? De principiu, se referă doar la firmele care poluează olfactiv. De fapt, la toți operatorii economici ce desfășoară activități ce pot aduce disconfort olfactiv, indiferent de forma pe care o îmbracă.

Această discuție apare în contextul în care, de câteva zile, în spațiul public au apărut mai multe voci care susțin că această lege s-ar putea aplica și persoanelor obișnuite, nu numai firmelor, adică i-ar putea viza, mai exact, și pe cei ce locuiesc la bloc.

Astfel că, de exemplu, potrivit Legii mirosurilor ar putea fi sancționate firmele ce dețin rampe sau platforme de gunoi, în cazul, foarte probabil, de altfel, în care apare un incendiu, incineratoare de deșeuri, crescătorii de animale, dar și unele întreprinderi individuale, care sunt, de fapt, crescători de animale, care-și desfășoară activitatea lângă zone rezidențiale.

Faptul că legea nu vizează locatarii de la bloc reiese din mai multe definiții conținute de document. De exemplu, disconfortul olfactiv este definit ca “efectul generat de o activitate care poate avea impact asupra stării de sănătate a populaţiei şi a mediului, care se percepe subiectiv pe diferite scale de mirosuri sau se cuantifică obiectiv conform standardelor naţionale, europene și internaționale în vigoare”. Astfel, chiar dacă este deranjant, mirosul de mâncare de pe scara blocului nu poate fi totuși considerat un pericol asupra stării de sănătate a populaţiei şi a mediului.

“Planul de gestionare a disconfortului olfactiv se elaborează de către operatorii economici/titularii activităților care pot genera disconfort olfactiv”, apare în continuare în Legea mirosurilor. Același document definește planul de gestionare a disconfortului olfactiv ca fiind un “plan de măsuri cuprinzând etapele care trebuie parcurse în intervale de timp precizate, în scopul identificării, prevenirii şi reducerii disconfortului olfactiv care se realizează atât în cazul unor instalaţii/activități noi sau a instalaţiilor/activităților existente cât şi în cazul unor modificări substanţiale ale instalaţiilor/activităților existente”.

Într-adevăr, în lege apare formularea “operatorii economici/titularii activităților”, dar e greu de crezut că atunci când se vorbește despre titulari ai activităților se au în vedere cei ce gătesc la bloc. Nu de alta, dar ar trebui ca și ei să realizeze planul de gestionare a disconfortului olfactiv și, în baza acestuia, să obțină o autorizaţie/ autorizaţie integrată de mediu pentru activităţile care pot crea disconfort olfactiv, ce apare în legea apărută recent, ceea ce, dacă, prin absurd, s-ar întâmpla, ar suprasolicita instituțiile statului și angajații acestora.

O singură referire la persoane fizice există în Legea mirosurilor. Este vorba, mai exact despre “obligația persoanelor fizice de a funcționa cu respectarea prevederilor autorizației de mediu”, dar referirea apare în contextul modificării unui paragraf al OUG 195/2005 privind protecția mediului, în sensul adăugării obligației de a respecta planul de gestionare a disconfortului olfactiv de către firme. De fapt, obligația persoanelor fizice de a funcționa cu respectarea prevederilor autorizației de mediu există și în prezent și se aplică doar acelor persoane care desfășoară activități ce au nevoie de o astfel de autorizare.

Potrivit informațiilor de pe site-ul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, autorizaţia de mediu este actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, prin care sunt stabilite condiţiile şi/sau parametrii de funcţionare ai unei activităţi existente sau ai unei activităţi noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului, obligatoriu la punerea în funcţiune.

Ca idee, Legea mirosurilor a fost concepută, așa cum spun și inițiatorii ei pe site-ul dedicat acestei legi, pentru a obliga operatorii economici care generează mirosuri "să ia toate măsurile referitoare la prevenirea şi reducerea disconfortului olfactiv, astfel încât să nu afecteze sănătatea populației şi mediul în întregul său".

În concluzie, ținând cont de faptul că Legea mirosurilor nu se referă la activitatea obișnuită a locatarilor de la bloc, mai ales dacă respectă regulile unei bune conviețuiri, putem spune că aceștia nu riscă sancțiuni pentru mirosurile pe care le generează ocazional.