Agenții imobiliari au scăpat de multe obligații din domeniul prevenirii spălării banilor, pentru anumite tranzacții

Modificarea a avut loc prin Ordonanța de urgență nr. 111/2020, care se aplică din 15 iulie. În esență, agenții imobiliari nu vor fi considerați entități raportoare, în baza Legii nr. 129/2019, dacă vor fi implicați în intermedierea închirierii de bunuri imobile, atunci când valoarea chiriei lunare pentru astfel de bunuri de până în 10.000 euro (echivalentul în lei), exclusiv.

Modificarea este importantă pentru agenți imobiliari, din cauză că cele mai multe tranzacții de închiriere pe care le intermediază sunt, cel mai probabil, până în 10.000 de euro (ca valoare lunară a chiriei). Până în 15 iulie, în schimb, Legea nr. 129/2019 îi considera pe agenți imobiliari entități raportoare, indiferent de tipul de tranzacții în care erau implicați.

Notă: exceptarea se aplică doar pentru activitățile de închiriere; agenții imobiliari implicați în alte tipuri de activități sunt considerați, în continuare, entități raportoare, indiferent de valoarea maximă a tranzacției.

Din statutul de entități raportoare derivă o serie de obligații complexe în domeniul prevenției spălării banilor și a finanțării terorismului. De exemplu, obligații în vederea cunoașterii clientelei sau obligații de a raporta tranzacțiile suspecte autorităților. Astfel de obligații implică procese complexe de conformare ce trebuie implementate de entitatea supusă respectării obligațiilor respective, ceea ce ar putea duce la o creștere radicală a costurilor de conformare.

Chiar dacă agenții imobiliari scapă de statutul de entități raportoare pentru activitatea de intermediere ce nu depășește plafonul menționat mai sus, ei tot au anumite obligații, în temeiul Legii nr. 129/2019. De exemplu, agențiile imobiliare sunt obligate, în continuare, să arate cine le controlează (să depună declarația privind beneficiarul real).