avocatnet.ro 
Registrul conturilor bancare și de plăți ale persoanelor fizice și juridice va fi întocmit de Fisc, în curând, în baza Ordonanței de urgență a Guvernului 111/2020, așa cum redacția noastră deja a atenționat luna trecută. Acesta va permite identificarea rapidă a oricărei persoane care deține conturi identificate prin IBAN, de către autoritățile statului.
În esență, registrul va conține informații despre titularii conturilor (cine deține dreptul de semnătură și cine pretinde că acționează în numele clientului), beneficiarii reali ai conturilor, conturile în sine (numărul IBAN, data deschiderii și închiderii) și casetele de valori (numele concesionarului, perioada de concesionare).
În plus, aceeași ordonanță prevede că Fiscul poate obține, mai nou, informații despre conturile pe care persoanele fizice și juridice le au la instituțiile de plată și la instituțiile emitente de monedă electronică, inclusiv informații despre tranzacțiile făcute, persoanele care au drept de semnătură, persoanele care acționează în numele clienților și beneficiarii reali ai conturilor. Deci, nu mai vorbim doar de informații despre conturile la bănci, cum era până de curând, ci și de alte conturi de plăți.
Înainte de aceste modificări aduse prin ordonanță, Fiscul avea acces doar la lista titularilor de conturi bancare persoane fizice și juridice (atât pentru deschideri, cât și pentru închideri de conturi, plus datele celor care dețin dreptul de semnătură) și la lista persoanelor care folosesc casete de valori. Totodată, autoritățile mai primeau deja informații despre tranzacțiile făcute prin conturile bancare respective.
Ce face Fiscul cu aceste informații? Specialiștii de la Viboal FindEx ne-au explicat că aceste informații sunt puse, în esență, la dispoziția organelor de urmărire penală, autorităților și instituțiilor publice cu atribuții de reglementare, informare și control în domeniu, precum unității de informații financiare a României, autorităților cu atribuții de control financiar/fiscal sau autorităților cu atribuții de control fiscal, autorității vamale, autorităților administrative autonome și instituțiilor cu rol de reglementare și supraveghere sectorială și control al entităților raportoare, precum Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.
„Strict pentru activitatea proprie, Fiscul poate utiliza aceste informații primite de la instituțiile de credit în scopul identificării de posibile neconcordanțe între informațiile declarate în mod voluntar de către contribuabil și informațiile bancare primite de la instituțiile de credit (de exemplu, cu privire la veniturile/cheltuielile realizate în raport cu încasările/plățile desfășurate), acest scop putând fi extins către ideea identificării posibilelor acte de evaziune fiscală, iar pe de altă parte în scopul eficientizării activității de executare silită”, ne-a spus Lavinia Negoiță, senior tax consultant la Viboal FindEx.
Pe deasupra, Codul de procedură fiscală deja prevedea (și prevede în continuare) că Fiscul are acces la informații despre conturile bancare ale contribuabililor care nu-și au rezidența în România. De ce? Pentru ca țara noastră să poată face schimb de informații cu alte state, pentru îmbunătățirea conformării fiscale internaționale.
Toate aceste informații financiare la care Fiscul are acces sunt prevăzute la articolele 61, 61^1 și 62 din Codul de procedură fiscală.
carmenatila