avocatnet.ro 
Sfaturile incluse în ghidul celor de la OIM vin în contextul în care mai multe studii recente arată că telesalariații au tendința de a lucra mai mult când sunt acasă decât atunci când sunt la birou (timpul folosit înainte pentru a ajunge la birou este înlocuit, în mare, cu activități legate de muncă). Totodată, orientarea către telemuncă pe termen lung, mai ales în contextul unei treceri bruște din cauza epidemiei de coronavirus, poate avea ca efect dificultatea de a face o distincție clară între orele de muncă și timpul liber.
„Managerii joacă un rol esențial în sprijinirea angajaților și în atenuarea impactului dăunător al surmenajului asupra sănătății și bunăstării acestora. Aceste obiective pot fi atinse prin comunicarea eficientă a așteptărilor realiste, stabilind termene realizabile, luând în considerare contextul extrem de neobișnuit în care se desfășoară în prezent telemunca, asigurând în același timp continuitatea activității și nivelul necesar de performanță”, scrie în documentul amintit.
Asta înseamnă că șefii de departamente trebuie să se adapteze la noua situație și să-și ajusteze practicile referitoare, printre altele, la prioritizare, volumul de muncă, sarcini și termene-limită. Iată ce spun cei de la OIM că ar trebui făcut:
- salariaților să li se ceară să pregătească un plan individual de telemuncă, ce va fi discutat și aprobat cu supervizorul direct. Observație: Conform Legii 81/2018, telesalariații își organizează programul de lucru de comun acord cu angajatorul, având în vedere prevederile contractului individual (și colectiv) de muncă și ale regulamentului intern;
- să se clarifice prioritățile telemuncii, lăsând deoparte muncile care nu-s esențiale (sau a căror realizare este nerealistă) în contextul actual;
- să se stabilească de comun acord un sistem de semnalare a disponibilității de a prelua sarcini, care să fie respectat de către telesalariați și manageri;
- încurajarea telesalariaților să anunțe atunci când se simt supraîncărcați cu sarcini, pentru a detecta riscul de epuizare prin muncă și pentru a ști când e nevoie de o redistribuire a sarcinilor;
- stabilirea sarcinilor de lucru într-un mod echilibrat pentru toți telesariații dintr-un departament (sau dintr-o echipă);
- încurajarea pauzelor de-a lungul programului de lucru, pentru a asigura o muncă eficientă. Observație: Conform Codului muncii, salariații au dreptul la pauza de masă și la alte pauze (aspect important mai ales în cazul telemuncii, când se lucrează zilnic în fața unui monitor de calculator).
Potrivit documentului pus la dispoziție de OIM, eficiența telemuncii este dată de dialog și de cooperarea dintre manageri și telesalariați. Studiile indicate de OIM arată că cea mai bună metodă de coordonare a telesalariaților este stabilirea de comun acord a unui mecanism de măsurare a productivității. Asta înseamnă inclusiv identificarea obiectivelor și a sarcinilor (și a etapelor ce trebuie urmate) și monitorizarea și discutarea progresului.
În același timp, ghidul pentru telemuncă se referă și la:
- stabilirea cât mai clară a rezultatelor așteptate - în acest fel, telesalariații pot înțelege corect ce este de făcut pentru îndeplinirea sarcinilor pe care le au;
- asigurarea unui feedback periodic și adecvat apropo de munca telesalariaților, cu accent pe schimbările ce trebuie făcute pentru a aduce îmbunătățiri;
- asigurarea unui feedback pozitiv pentru treburile făcute bine;
- prioritizarea apelurilor video pentru conversațiile importante ce țin de performanța telesalariaților.
În fine, cei de la OIM subliniază că nici managerii n-ar trebui să fie neglijați în această perioadă, mai ales dacă aplicarea recomandărilor de mai sus duce la o depășire a programului normal de muncă.
În România, telemunca este reglementată prin Legea 81/2018, însă telesalariaților li se aplică și prevederile Codului muncii. Telemunca este o formă de organizare a muncii prin care salariatul își îndeplinește atribuțiile specifice funcției, ocupației sau meseriei în alt loc decât sediul angajatorului, timp de cel puțin o zi pe lună, folosind tehnologia informației și comunicațiilor (adică muncă cu ajutorul laptopului, telefonului inteligent etc.).
„Telesalariatul beneficiază de toate drepturile recunoscute prin lege, prin regulamentele interne și contractele colective de muncă aplicabile salariaților care au locul de muncă la sediul sau domiciliul angajatorului”, este subliniat în Legea 81/2018, ceea ce înseamnă că telesalariații trebuie tratați ca orice alt salariat, din perspectiva drepturilor stabilite de legislația muncii.
luminita29