Ce riști dacă administrezi o firmă-fantomă

Concret, fapta pentru care administratorul respectiv a fost trimis în judecată este evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive, așa cum prevede Legea 241/2005.

Pentru această faptă, administratorul firmei-fantomă ar risca, în mod normal (dacă prejudiciul este sub 100.000 de euro), o pedeapsă cu închisoarea între doi și opt ani. Însă, din moment ce prejudiciul adus statului depășește 500.000 de euro, limitele pedepsei se majorează cu șapte ani - deci, administratorul riscă între nouă și 15 ani de închisoare. Dacă prejudiciul era mai mare de 100.000 de euro, dar sub 500.000 de euro, limitele pedepsei se majorau cu cinci ani.

Însă aceasta este doar una dintre faptele pedepsite de Legea 241/2005. Printre alte fapte pedepsite se numără ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile și ținerea unor evidențe contabile duble.

În plus, persoanele condamnate pentru evaziune fiscală nu mai pot fi ulterior administratori de companii (și nici fondatori, directori ori reprezentanți legali).

În cazul prezentat de Parchet, era vorba de un administrator care a evidențiat în mod fictiv în documentele legale depuse la Fisc sume generate de efectuarea unor achiziții fictive de carburanți de la două firme-fantomă. În acest fel, persoana în cauză a reușit să obțină de la stat peste 800.000 de euro, bani pe care Fiscul vrea să-i recupereze acum în instanță.