Relansarea DES a fost anunțată miercuri de CNAS, printr-un comunicat de presă. Așa cum transmite CNAS, din 25 noiembrie, noua versiune a DES a funcționat în regim de testare, iar din această lună, DES are toate funcționalitățile testate și disponibile online.
Noua versiune a DES dă posibilitatea oricui să își poată anonimiza datele cuprinse în dosar, ulterior anonimizării fiind păstrate în sistem doar informații statistice, care nu pot fi atribuite unei persoane. Anonimizarea este ireversibilă, titularul DES nemaiavând posibilitatea recuperării datelor medicale înregistrate până la data anonimizării. Înainte de operațiunea de anonimizare, deținătorul DES poate însă să salveze informațiile din dosarul personal de sănătate într-un fișier propriu.
Totodată, a fost creată și procedura de ieșire din anonimizare, prin care o persoană poate decide crearea unui nou DES, în care vor fi colectate datele medicale înregistrate de medici, începând cu data la care s-a decis ieșirea din anonimizare. Mai multe detalii despre aceste proceduri pot fi găsite aici.
În vară, prin Ordinul comun MS şi CNAS nr. 643/489/2021, au apărut modificări ce permit pacienţilor să facă noi operaţiuni în cadrul dosarului lor electronic de sănătate. O primă modificare vizează modul în care sunt preluate în sistem datele pacienților. Concret, acestea se preiau acum direct de la furnizorii de servicii medicale, “fără a mai fi nevoie ca acele informaţii să fie reintroduse de pe documente justificative pe care pacientul este obligat să le prezinte”.
Apoi, datele și informațiile medicale din dosarul electronic de sănătate nu mai sunt organizate pe module. Anterior, atunci când funcţiona, dosarul electronic de sănătate conţinea cinci module în care erau organizate datele și informațiile despre pacient, și anume Sumar de urgență, Istoric medical, Antecedente declarate de pacient, Documente medicale și Date personale.
Totodată, dosarul electronic de sănătate permite utilizatorilor efectuarea de noi operațiuni:
- obținerea unei copii a datelor ce privesc pacientul;
- furnizarea de informaţii suplimentare privind datele de contact, precum telefon, adresa de poştă electronică pentru a permite identificarea modalităţii de comunicare, confirmare şi livrare a datelor pentru informaţiile solicitate;
- exprimarea refuzului de a utiliza dosarul electronic de sănătate;
- exprimarea opțiunii de a reveni asupra deciziei de refuz a utilizării dosarului electronic de sănătate.
Aceste noi operaţiuni au fost adăugate celor prevăzute anterior, respectiv accesarea informaţiilor din dosarul propriu de către pacient sau de reprezentantul legal al acestuia, acordarea sau retragerea dreptului de acces al medicilor la dosar, precum şi adăugarea de date şi informaţii medicale în modulul "Antecedente declarate de pacient".
Dosarul are în componență o secțiune de date medicale de urgență, care poate fi accesată fără acordul pacientului. Această secțiune cuprinde datele medicale relevante în cazul unei urgențe, documentele înregistrate în ultimele șase luni, precum și informațiile pe care proprietarul dosarului le poate completa în secțiunea "Antecedente declarate de pacient".
Dosarul electronic de sănătate a fost menit să reprezinte o facilitate pusă la dispoziție de autorități fiecărui asigurat din sistemul de sănătate, prin care un pacient şi medicii acestuia să aibă la dispoziţie tot istoricul medical, însă, din cauza faptului că puţine clinici, laboratoare sau spitale foloseau această platformă, dar şi a problemelor tehnice, informaţiile introduse s-au dovedit rareori utile. În plus, din 2015 când a fost implementat a mers cu intermitenţe până în 2018 de când a devenit permanent offline.
Până în prezent, după cum informează CNAS, "au fost constituite peste 13,3 milioane de dosare electronice de sănătate, la care au contribuit cu informații 27.219 medici din 12.261 instituții medicale conectate la sistem".
Comentarii articol (1)