Executivul Uniunii Europene va anunța un plan ambițios de tăiere a emisiilor, în această săptămână, care va afecta toate sectoarele economice, impunând modificări asupra stilului de viață și standarde mai stricte pentru industrii, potrivit Bloomberg.
Sub o țintă mai strictă privind clima până în 2030, producătorii auto din Europa ar trebui să accepte standarde mai dure privind poluarea, cu noi reguli care ar putea trimite motoarele cu combustie la muzeele de științe. Energia va deveni din ce în ce mai curată, cu un necesar de 350 de miliarde de euro pe an în investiții destinate producției și infrastructurii UE. Și pentru a ajuta la tăierea gazelor cu efect de seră în agricultură, europenii vor fi încurajați să mănânce mai puțină carne.
Dacă va fi aprobată, noua țintă de emisii, mai mici cu 55% față de nivelurile din 1990, va obliga clădirile să fie mai eficiente din punct de vedere energetic, potrivit unui proiect al Comisiei Europene, văzut de Bloomberg News. Costul poluării în cazul companiilor, deja aproape de niveluri record, ar trebui să se mărească, pe măsură ce piața emisiilor de carbon a UE se întărește.
Economia europeană se redresează mult mai bine decât s-au îngrijorat mulţi la începutul pandemiei de coronavirus (COVID-19), a afirmat, sâmbătă, ministrul german de Finanţe, Olaf Scholz, la finalul reuniunii informale a miniştrilor de Finanţe din UE, transmite Reuters.
Cu toate acestea, guvernele ar trebui să sprijine în continuare companiile şi consumatorii, a explicat oficialul german, potrivit Agerpres.
"Pandemia încă nu s-a încheiat, dar indicatorii arată că economia se redresează mult mai bine decât ne temeam cu ceva timp în urmă, şi asta e ceva ce se aplică Uniunii Europene ca întreg, dar şi statelor membre individuale ale blocului comunitar", le-a spus Scolz jurnaliştilor, la finalul reuniunii informale a miniştrilor de Finanţe din UE, care s-a desfăşurat la Berlin, în perioada 11 - 12 septembrie 2020.
Datoria datoria guvernamentală totaliza, la finele lunii iulie 2020, 444,399 miliarde de lei, respectiv 42,2% din PIB, faţă de 373,5 miliarde lei (35,2% din PIB) la sfârşitul anului trecut, conform datelor centralizate de Ministerul Finanţelor Publice.
Din aceasta, suma de 14,96 miliarde de lei reprezenta datoria pe termen scurt şi restul pe termen mediu şi lung.
Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 382,92 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat.
Datoria administraţiei publice centrale se ridica la 429,61 miliarde de lei, din care 414,66 miliarde de lei pe termen mediu şi lung, cea mai mare parte fiind în lei (201,734 miliarde de lei) şi euro (184,84 miliarde de lei, echivalent).
Comentarii articol (2)