Traficul pe cele mai mari cinci aeroporturi din România a scăzut cu până la 70% din cauza pandemiei

Traficul pe cele mai mari cinci aeroporturi din România a scăzut cu până la 70% din cauza pandemiei

Cele mai mari cinci aeroporturi din România - Otopeni, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Sibiu - au raportat un trafic de pasageri cu până la 70% mai mic anul trecut faţă de 2019, scrie Mediafax.

Cea mai mare scădere s-a înregistrat la Timişoara, peste 70% mai puțin trafic, în vreme ce în Iaşi regresul a fost de „numai“ 64,4%, potrivit datelor transmise de oficialii aeroporturilor.

„Din feedbackul primit de la pasageri, principalele re­ţineri de a zbura cu avionul au fost din cauza modifi­că­rilor foarte dese ale programului de zbor şi a lipsei infor­maţiilor în ceea ce priveşte procedurile pe care trebuie să le îndeplinească în cazul călătoriilor externe“, spun reprezentanţii biroului de relaţii publice al aeroportului internaţional Avram Iancu din Cluj-Napoca.

Analiză Moody’s: România a avut cel mai mic pachet de sprijin pentru combaterea efectelor pandemiei

România a avut cel mai redus pachet de sprijin pentru combaterea efectelor pandemiei asupra economiei din Europa Centrală şi de Est, guvernul alocând fonduri şi garanţii de circa 4% din PIB, arată o analiză realizată de agenţia de rating Moody’s, citată de ZF, potrivit Mediafax.

Pe locurile următoare se află Bulgaria şi Croaţia, cu 7-8%, şi Slovenia şi Slovacia cu aproape 10%. Pachetele de sprijin acordate de guvernele din Ungaria şi Polonia au avut ponderi de 10-12% din PIB, cel mai mare procent fiind în Cehia, de peste 20%.

Potrivit Moody’s, jumătate din fonduri au reprezentat măsuri directe, precum şi amânări sau scutiri de taxe, iar restul garanţii guvernamentale.

„Ne aşteptăm ca măsurile de sprijin guvernamental să continue şi în 2021. Totuşi, guvernele trebuie să echilibreze nevoia de susţinere a economiei cu presiunea de a redresa cheltuielile publice şi să permită schimbări structurale în acele sectoare care ar putea fi afectate permanent de criză”, se arată în analiză.

Premieră istorică. Mai multă electricitate din surse regenerabile produsă în UE decât din combustibili fosili

Energia din surse regenerabile a fost anul trecut principala sursă de producţie de electricitate în Europa, depășind combustibilii fosili. Este pentru prima dată în istorie când se întâmplă acest lucru, relatează Bloomberg, citată de Agerpres.

2020 a fost anul în care restricţiile impuse în contextul pandemiei au afectat cererea de energie pe continent, însă cea mai importantă scădere s-a înregistrat în cazul energiei produse din combustibili fosili, care este mai scumpă. Acest lucru a ajutat sursele regenerabile să ocupe cea mai mare pondere în producţia de electricitate a Uniunii Europene, o parte care va continua să crească pe măsură ce blocul comunitar se îndreaptă spre atingerea obiectivelor de mediu.

Însă cel mai probabil creşterea va fi abruptă. Europa trebuie să dubleze ponderea electricităţii produse din surse regenerabile până la finele deceniului pentru a-şi putea atinge ţinta vizând reducerea emisiilor cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990.

Potrivit datelor publicate săptămâna trecută de organizaţiile Ember şi Agora Energiewende, sursele regenerabile au produs 38% din electricitatea din UE în 2020, în creştere faţă de 34% în 2019. Această creştere a fost suficientă pentru a devansa, pentru prima dată, electricitatea produsă din combustibili fosili, care anul trecut a căzut la 37%.