Singurătatea antreprenorului de cursă lungă sau fața nevăzută a succesului în afaceri

În realitate, categoria antreprenorilor cuprinde persoane dintre cele mai pasionate și creative, dar care pot avea parte și de o doză consistentă de suferință, pot manifesta unele tendințe autodistructive și chiar dezechilibre majore în viața privată. Acest lucru se întâmplă pentru că antreprenoriatul oferă multe satisfacții, dar și provocări care îl transformă uneori într-o călătorie dură, experimentată în singurătate.

Statisticile arată că, în Marea Britanie – de pildă, 75% din totalul de circa 5,5 milioane de afaceri se bazează pe activitatea unui singur angajat. Practic, trei sferturi din companiile existente contează doar pe capacitățile întreprinzătorilor care le-au inițiat, iar oamenii respectivi nu beneficiază de sprijinul unei echipe. Un asemenea context, întâlnit frecvent și în mediul de afaceri din România, creează premisele multor dificultăți. Le vom trece în revistă pe cele mai importante, cu scopul de a evidenția potențiale soluții.

Predispoziția la însingurare și închidere în sine

Percepută diferit de fiecare individ, singurătatea este un fenomen universal, inerent ființei umane. Este firesc pentru oricare dintre noi să se simtă singur într-o anumită măsură. Cu toate acestea, singurătatea este greu de definit, are cauze și efecte variate, iar impactul său negativ se răsfrânge asupra sănătății și, implicit, asupra productivității la locul de muncă. Pentru că este un sentiment inconfortabil, oamenii sunt rușinați și speriați de singurătate.

În cazul antreprenorilor, aceasta se poate manifesta și mai acut, asociindu-se cu o tendință de autoizolare. Dincolo de alura unui personaj competent și care deține controlul asupra lucrurilor, în spatele ușilor închise ale biroului său, antreprenorul se poate simți singur și nesigur pe sine în mare parte din timp. O astfel de stare este alimentată cel mai adesea de îngrijorările curente legate de: birocrația aferentă activității propriu-zise, taxele datorate statului, plata salariilor, presiunea unor eventuale controale etc. Confruntat cu toate acestea, chiar și un antreprenor al cărui business funcționează poate ajunge în situația de a ceda la un moment dat. Sunt de notorietate acele cazuri (extreme) de suicid, înregistrate în rândul oamenilor de afaceri prosperi, considerați repere de succes în domeniul lor, dar care ajung să ascundă de ochii publicului adevărate drame personale.

O soluție viabilă pentru depășirea impasului legat de sentimentul de însingurare este acceptarea propriilor stări. Acest prim pas face deja singurătatea mai puțin dureroasă. Este recomandat, mai apoi, să renunțăm la a face din acesta un subiect tabu sau un titlu de glorie. De preferat ar fi să îți împărtășești îngrijorările în fața celor apropiați, chiar dacă societatea ne-a învățat să exprimăm mult mai frecvent emoțiile dezirabile și să mascăm ceea ce este conotat negativ, pentru a menține o imagine impecabilă, demnă de recunoașterea socială. Așadar, dă-ți voie să accesezi puterea de a fi vulnerabil (chiar dacă toată lumea știe cât ești de capabil)!

Episoadele depresive

În cercetările sale dedicate legăturii dintre antreprenoriat și problemele de sănătate mintală, profesorul Michael Freeman (Universitatea din California) a evidențiat un aspect demn să ne dea de gândit tuturor: 1 din 3 antreprenori se confruntă cu depresia. Trecerea de la statutul de angajat la cel de întreprinzător este resimtită ca lucrul cel mai greu pe care l-au făcut întreaga viață. Iar această observație le aparține inclusiv celor care au avut întotdeauna rezultate foarte bune în activitatea lor.

Caracterizați de un nivel energetic ridicat, motivați, optimiști și mai degrabă extrovertiți, antreprenorii pot cunoaște și ei episoade mai puțin favorabile în decursul timpului. Ei pot dezvolta anxietate, iar aceasta este un factor declanșator pentru atacuri de panica și favorizează, ulterior, instalarea depresiei. Consecințele acestor situații nu vizează doar planul individual, ci se extind asupra sistemului în ansamblu, pentru că un întreprinzător contribuie la prosperitatea întregii comunități din care face parte. Contribuția sa este valoroasă, prin crearea și susținerea locurilor de muncă, precum și prin introducerea de produse și servicii utile. De aceea, antreprenorii ar trebui să fie, la rândul lor, sustinuți într-o mai mare măsură.

O soluție în acest sens este chiar simpla conștientizare de către cei din jur a acestei realități. Înțelegând impactul social pe care îl au întreprinzătorii, ceilalți indivizi pot adopta atitudini și comportamente specifice de susținere. Pe baza studiului său de peste 8 ani dedicat acestui subiect, profesorul Michael Freeman propune dezvoltarea unor mecanisme de monitorizare și evaluare periodică a stării de sănătate mintală a întreprinzătorilor. Asemenea demersuri, incluse în politicile de sănătate publică, l-ar ajuta pe antreprenor să cunoască modul de funcționare al propriului psihic și, la nevoie, să îl calibreze în timp util. În momentul în care sunt semnalate eventuale dereglări, se poate trece la identificarea unor schimbări oportune în stilul de viață și în modul de raportare la sarcinile profesionale sau, în ultimă instanță, se poate stabili o medicație adecvată și un plan de intervenție terapeutică punctuală. Cert este că episoadele depresive își au rezolvarea, indiferent de gravitate, în măsura în care cel vizat este dispus să accepte asistența de specialitate necesară.

Dificultățile de relaționare

În interviurile acordate celor interesați de secretul succesului său cunoscut în plan internațional, faimosul întreprinzător Elon Musk vorbește despre un regim draconic de lucru. El recomandă 80-100 de ore de muncă pe săptămână, pentru obținerea unor rezultate cu adevărat notabile. În același timp, recunoaște că în viața personală a traversat două divorțuri până la vârsta de 42 de ani. De asemenea, Musk nu se fereste să spună că petrece puțin timp cu cei cinci copii ai săi și că deseori este nevoit să răspundă la e-mailuri atunci când sunt împreună. Dar cine nu îl privește cu admirație pe Elon Musk, în ciuda neplăcerilor amintite?  

Principala soluție pentru evitarea unui parcurs care implică dificultăți de relaționare de tipul celor menționate este cultivarea sistematică a relațiilor interumane și alocarea tuturor resurselor interioare necesare. Un puternic argument în acest sens îl ofera Studiul Harvard asupra fericirii, considerat cel mai îndelungat studiu efectuat vreodată despre viața adulților. Această cercetare de anvergură a urmărit, vreme de 75 de ani, viața a 724 de bărbați, pentru a ajunge la următoarea concluzie fermă: legăturile sociale bune sunt cele care ne fac mai fericiți, mai longevivi și mai sănătoși. Prin urmare, a prețui relațiile mai mult decât munca din greu, bogăția și faima reprezintă calea de urmat. Nu doar de către antreprenori, ci și de oamenii obișnuiți. 

Riscul de burnout 

Modele precum Elon Musk sau Mark Zuckerberg, al căror succes corespunde unui program de lucru de 16 ore pe zi în medie, sunt modele care se asociază totodată cu un risc semnificativ de burnout. Sinonim cu epuizarea profesională, conceptul de burnout denumește un fenomen incomplet cercetat și considerat de unele voci drept “o depresie mascată”. Epuizarea profesională este mai mult decât un diagnostic la modă. Aceasta este o problemă reală, cu impact asupra vieții de zi cu zi, iar în cazul antreprenorilor cu potențial impact asupra vieții celor care depind de tine. Din sfera burnout-ului fac parte manifestări aparent banale sau care pot stârni zâmbete: de la încurcarea datelor, confundarea numelor unor persoane, până la pierderea trenului sau a avionului și o scădere vertiginoasă a vigilenței, fapt care predispune la accidentări. Asemenea tulburări mărunte afectează considerabil calitatea vieții pe măsură ce se înmulțesc și se pot transforma într-un un pericol iminent.

Soluția pentru a gestiona riscul de burnout este sugerată chiar de Organizația Mondială a Sănătății, potrivit căreia burnout-ul sau epuizarea profesională este o suferință ce trebuie abordată prin consiliere psihologică. Aceasta facilitează însușirea unor principii și strategii de prevenție a fenomenului de burnout, printre care se numără: conștientizarea semnalelor transmise de propriul corp, moderație în stabilirea obiectivelor, valorificarea pauzelor, deschiderea față de bucuriile simple ale vieții, cultivarea unei atitudini de recunoștință ș.a.m.d.  

În concluzie, dificultățile evidențiate mai sus confirmă, printre altele, convingerea limitativă legată de prețul succesului: “Pentru a avea succes în afaceri, trebuie să fii dispus să îți sacrifici sănătatea, relațiile, viața personală în general”.

Recent, astfel de idei au început să fie puse tot mai mult sub semnul întrebării. Este o tendință îmbucurătoare, întâlnită cu precădere la generația nouă de antreprenori, cu deschidere spre dezvoltarea personală și cu dorința de a lucra cu sine, fie pe cont propriu, fie ghidați de un psihoterapeut, psiholog, coach sau trainer. Aceștia par dispuși să renunțe la sacrificiile considerate firești în trecut, precum și la presupunerile privind legătura directă dintre numărul de ore lucrate și rezultatele obținute. În schimb, ei admit că se cuvine să reflecteze asupra unor întrebări de tipul: Cine sunt eu, de fapt? De ce fac toate astea? Ce vreau eu cu adevărat de la viață? 

Pentru tine cât de importante sunt aceste aspecte? Dacă întâmpini unele dintre dificultățile discutate, este semn că a venit vremea să acorzi atenția necesară unor întrebări inconfortabile, dar inevitabile.

 Psihologul și psihoterapeutul sunt profesioniștii care propun un demers științific onest și ghidează omenirea către cunoaștere de sine, evoluție, echilibru, fericire. Antrenați să nu avem prejudecăți, să analizăm orice perspectivă, să căutăm partea bună din orice situație și persoană, să fim optimiști și disponibili. Să fim oameni! Pe Andrei îl găsiți aici.