Kurzarbeit, din perspectiva salariatului: Cum afectează aplicarea mecanismului stagiul pentru pensii?

Conform OUG nr. 132/2020, aplicarea Kurzarbeit înseamnă că salariaților li se poate reduce timpul de lucru pentru o perioadă de cel puțin cinci zile lucrătoare, dar nu mai mult de 50% din timpul normal de lucru lunar, fiindu-le diminuat și salariul în mod corespunzător.

Aceste măsuri pot fi luate de către angajatori, unilateral, fără a fi necesar acordul salariaților, fiind o excepție de la regulile generale care guvernează relațiile de muncă. Regula generală, în privința elementelor esențiale ale contractului de muncă, este exprimarea liberă a acordului părților, salariat și angajator. Adică nu pot fi modificate decât prin acordul liber al ambelor părți.

În Codul muncii există o listă a tuturor acestor elemente esențiale, dar printre ele sunt atât salariul de bază și alte elemente constitutive ale veniturilor salariale (inclusiv periodicitatea plății salariului), cât și durata normală a timpului de muncă, exprimată în ore/zi și ore/săptămână. Aceste două elemente esențiale ale contractului se pot modifica unilateral, în mecanismul Kurzarbeit, de către angajator, doar pe fondul OUG nr. 132/2020.

Pentru a înțelege care sunt implicațiile, pe lângă aspectele menționate anterior privind aplicarea practică a acestui mecanism, trebuie să privim relația de muncă în ansamblul ei. Acest lucru presupune inclusiv aspecte care țin de asigurările sociale, adică pensia pe care fiecare salariat speră să o primească în conformitate cu stagiul de cotizare.

Te afectează Kurzarbeit în privința pensiei?

Pentru a înțelege cum funcționează sistemul de pensii publice, trebuie să plecăm de la modul în care se calculează vechimea în muncă. 

Salariatul este asigurat în mod automat din momentul încheierii unui contract individual de muncă. Acest aspect nu este opțional, este impus prin lege. Asiguratul este persoana fizică pentru care angajatorul/entitatea asimilată angajatorului este obligat/ă să rețină și să plătească contribuția de asigurări sociale (CAS).

Stagiul de cotizare sau vechimea în muncă, așa cum este denumită uzual, reprezintă perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii.

Conform dispozițiilor Codului Fiscal, stagiul de cotizare se determină prin raportare la  „normă întreagă”, conform Codului Muncii, adică 8 ore/zi.

Plecând de la aceste dispoziții legale, în cazul OUG 132/2020 (Kurzarbeit) avem, din punct de vedere procedural, o posibilă disfuncționalitate a sistemului de evidențiere al timpului de lucru.

În primul rând, discutăm despre o excepție de la regula generală, dar totodată există obligația de a achita contribuțiile CAS pentru indemnizația Kurzarbeit de 75% (este ajutorul bănesc pe care îl dă statul angajatorului care aplică această măsură pentru a-l ajuta cu o parte din costul salarial).

Conform unui ghid publicat de Inspecția Muncii și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, la aplicarea Kurzarbeit, în Revisal (registrul electronic de evidență a salariaților) se va modifica „tipul contractului” din „normă întreagă” în „timp parțial”. Acest lucru înseamnă că deși se achită contribuțiile, acele ore lipsă din contractul de muncă nu intră în calculul stagiului de cotizare, ci sumele vor fi luate în considerare la calcului punctajului mediu anual. 

Mai precis, la o reducere a timpului de lucru cu 50% (maximul permis prin OUG 132/2020), salariatului i se va calcula ½ din lună la stagiu, iar acest lucru raportat la o perioadă de 3 luni va reduce stagiul de cotizare cu 1,5 luni. 

Sigur, raționamentul care a stat la baza acestui mecanism a fost acela că da, salariatul nu a prestat nicio activitate în respectiva perioadă, deci indemnizația este o compensare a punctajului, nu și a stagiului. 

Ulterior, ANOFM și Inspecția Muncii, în cuprinsul variantei actualizate a ghidului privind aplicarea OUG 132/2020 au făcut precizarea că „nu se modifică natura juridică a contractului de muncă”, fără a preciza dacă va fi afectat stagiul de cotizare sau nu.

Ceea ce trebuie menționat însă, este faptul că respectiva perioadă în care salariatul nu a prestat, nu-i este imputabilă, fiind o consecință a unui act normativ care are caracter temporar și special. 

Așa cum în situația salariaților minori, sub 18 ani, avem „normă întreagă 6 ore/zi” sau în alte situații prevăzute în legi speciale ori în cazul OUG 30/2020, nici în această situație nu ar trebui să fie afectat stagiul de cotizare (vechimea în muncă).

Ministerul Muncii a recunoscut, în iulie 2020, că a existat o neconcordanță în momentul preluării Declarațiilor fiscale de către Casa Națională de Pensii Publice și a remediat-o, în cazul șomajului tehnic. În cazul OUG 132 nu mai poate fi vorba despre erori de soft, fiind clar modificat contractul de muncă din „normă întreagă” în „timp parțial”, deci discutăm direct despre o încadrare distinctă a raportului de muncă.

Pentru siguranța salariaților se recomandă verificarea periodică a stagiului de cotizare pe site-ul Casei Naționale de Pensii. 

Nota redacției: Pentru a afla care-i situația contribuțiilor la pensie, angajații au două soluții. Pe de-o parte, pot cere de la casele de pensii certificarea stagiului de cotizare, care este, de fapt, o adeverință prin care se atestă stagiul de cotizare și, pe de alta, deschiderea unui cont online pe portalul CNPP.

Într-un material viitor vom trata situația cumulului de contracte (normă întreagă + unul sau mai multe contracte cu timp parțial, precum și situația în care un salariat are două contracte de muncă cu normă întreagă încheiate cu doi angajatori (soluție instanță), dar și modificările ce vor intra în vigoare din 2021.