Specialiști: Atenție la încadrarea sumelor percepute la rezilierea contractelor din perspectiva TVA

Pe acest subiect au discutat recent specialiștii de la Viboal FindEX, în cadrul unui webinar organizat pentru abonații premium avocatnet.ro. Discuția a pornit de la recenta speță de la CJUE, de vara aceasta, unde implicată a fost compania Vodafone. În speța Vodafone s-a subliniat că o prestare de servicii este efectuată cu titlu oneros în cazul în care între prestator și beneficiar există un raport juridic în baza căruia au loc prestații reciproce, iar plata primită de prestator reprezintă contravaloarea efectivă a serviciului prestat.

Sunt patru decizii CJUE pe care firmele ar trebui să le aibă ca reper când încearcă să contureze caracterul sumelor percepute pentru rezilierea anticipată - despăgubiri, adică nepurtătoare de TVA, ori parte a prestării serviciului și purtătoare de TVA?

O primă speță a fost în 2005, cu un hotel care percepea un fel de garanție/arvună celor care renunțau la serviciile contractate; atunci, CJUE a spus că nu se colectează TVA pentru acele sume pentru că se consideră o despăgubire pentru reziliere plătită pentru repararea unui prejudiciu suferit ca urmare a renunțării clientului. Practic, garanția respectivă a fost considerată o despăgubire, iar nu un avans - deoarece, a concluzionat atunci Curtea, sumele cerute de hotel nu erau legate în mod direct de vreun serviciu prestat cu titlu oneros şi, prin urmare, nu sunt supuse TVA-ului. Mai exact, așa cum a explicat în cadrul webinarului Cosmin Preda, Senior Tax Consultant Viboal FindEX, nu se poate spune exact pentru ce serviciu sunt acei bani, iar dacă luăm în calcul că pentru anumite servicii s-ar aplica o cotă de TVA, iar pentru altele, altă cotă, nu avem cum ști nici ce taxă să aplicăm acelei sume cerute drept despăgubire.

O a doua speță, cu Air France, problematica a fost similară, dar concluzia - diferită: emiterea de bilete de către o companie aeriană este supusă taxei pe valoarea adăugată atunci când biletele emise nu au fost utilizate de pasageri, iar aceștia nu pot obține rambursarea biletelor respective; TVA-ul achitat în momentul cumpărării biletului de avion de către pasagerul care nu și‑a utilizat biletul devine exigibil în momentul încasării prețului biletului fie de către compania aeriană însăși, fie de către un terț care acționează în numele și pe seama sa, fie de către un terț care acționează în nume propriu, dar pe seama companiei aeriene.

Apoi, a venit un caz deosebit de important - speța MEO: în contractul semnat pe perioadă determinată, cu prestații lunare taxate printr-o sumă fixă, exista o sumă percepută părții care rezilia anticipat - mai exact, se percepeau banii pe lunile rămase până la finele contractului; aici, acea sumă perceptă la reziliere nu a fost tratată ca o despăgubire, în sensul de prejudiciu, ci ca parte din prestarea de serviciu, prin urmare, purtătoare de TVA.

"Nu sunt determinante pentru calificarea sumei predeterminate în contractul de prestări de servicii pe care clientul o datorează în cazul rezilierii anticipate a acestuia faptul că scopul sumei forfetare este să descurajeze clienții de la a nu respecta perioada minimă de contractare și să repare prejudiciul suferit de operator în cazul nerespectării perioadei respective, faptul că remunerația primită de un agent comercial pentru încheierea de contracte care stipulează o perioadă minimă de contractare este mai mare decât cea prevăzută în cadrul contractelor care nu prevăd o astfel de perioadă și faptul că suma facturată este calificată în dreptul național drept o clauză penală", spunea CJUE în speța respectivă.

Iar a patra speță de interes ar fi cea de anul acesta, cazul Vodafone, , unde suma percepută la reziliere nu era însă de natura celei de la MEO, fiind variabilă, calculată pe baza unor discount-uri, avantaje oferite de Vodafone ș.a.m.d. Dar CJUE s-a uitat la acea sumă tot ca la o parte din prestarea de serviciu, așadar, supusă TVA-ului. "Ca urmare a acestei decizii, este de așteptat ca autoritățile fiscale să analizeze în detaliu despăgubirile/penalitățile solicitate pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale, contestând aspectele formale și analizând mai degrabă substanța economică a acestor plăți", spuneau cei de la Deloitte în urma deciziei CJUE în cazul Vodafone. 

"Concluzia noastră aici este că trebuie să aveți mare grija la sumele pe care le considerați despăgubiri. Ideea esențială este să dovedim că este o despăgubire pentru un prejudiciu financiar. Sfatul nostru ar fi ca de fiecare dată când vă aflați în fața unei facturi pe care scrieți «despăgubiri conform contract» să recitiți aceste cazuri (de la CJUE - n.red.), să analizați foarte bine și să ziceți este sau nu este fără TVA pentru că, în ultimul timp, se pare că Curtea Europeană de Justiție se duce din ce în ce mai mult în a reîncadra aceste sume ca fiind parte a prestării de serviciu și nu ca fiind o despăgubire fără TVA. Acum că este pandemie și avem restrângeri de activitate cred că este relevant să vă uitați dacă ați avut cazuri de reziliere de contracte de închiriere în care a trebuit să plătiți penalități", a spus, în cadrul webinarului organizat de avocatnet.ro, Cosmin Preda, Senior Tax Consultant Viboal FindEX.