Companiile și persoanele fizice care au acumulat datorii la stat, în contextul crizei coronavirusului, mai au la dispoziție, în prezent, un singur mecanism temporar pentru gestionarea creanțelor - amnistia fiscală. Însă vestea bună este că există și două mecanisme permanente ce pot fi accesate oricând - cele două tipuri de eșalonări la plată.
Amnistia fiscală din OUG 69/2020, ultimul mecanism temporar activ. Amnistia fiscală stabilită anul trecut are în vedere atât companiile, cât și persoanele fizice. Aceasta se referă la anularea obligațiilor accesorii, dacă sunt achitate obligațiile principale care erau restante la data de 31 martie 2020. Concret, dobânzile, penalitățile și orice alte accesorii se anulează dacă obligațiile principale restante se achită până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor - adică cel târziu până la
31 ianuarie 2022. Acesta este ultimul mecanism temporar activ în prezent, din moment ce eșalonarea simplificată a devenit un mecanism permanent, iar restructurarea financiară este inaccesibilă.
Restructurarea financiară din OG 6/2019, inaccesibilă. În acest caz, vorbim de un mecanism dat încă din 2019 și a cărui aplicabilitate a fost extinsă de mai multe ori. Este vorba de restructurarea, pentru firme, a obligațiilor principale restante la 31 decembrie 2020 și a obligațiilor accesorii aferente, dacă datornicii n-au avut cum să acceseze eșalonarea clasică la plată. Notificarea intenției de a beneficia de restructurare s-a putut depune până la
30 septembrie 2021, iar cererea de restructurare se poate depune până la
31 ianuarie 2022. Chiar dacă cererea de restructurare poate fi depusă până-n ianuarie,
depunerea notificării intenției de a beneficia de restructurare era obligatorie pentru a accesa mecanismul. Astfel, cei care ar vrea să beneficieze acum de restructurare nu mai pot face nimic dacă n-au depus notificarea în timp util.
Eșalonarea simplificată la plată a devenit un mecanism permanent. Concret, mecanismul a fost introdus inițial
într-o formă temporară, prin OUG 181/2020, și s-a aplicat până la 30 septembrie 2021. Însă, de la 1 octombrie 2021, acesta
a devenit permanent, fiind inclus în mod explicit, prin OG 11/2021, în Codul de procedură fiscală. Recent, Fiscul a venit și cu
normele sale procedurale, astfel că mecanismul este perfect funcțional actualmente. Eșalonarea simplificată vizează eșalonarea pe maximum 12 luni a obligațiilor fiscale principale și accesorii vechi de cel mult 12 luni la momentul depunerii solicitării. Aceasta este o alternativă la eșalonarea clasică din Codul de procedură fiscală, pentru că este mai ușor de accesat și nu necesită constituirea de garanții.
Eșalonarea clasică la plată din Codul de procedură fiscală e accesibilă permanent. În acest caz, ne referim la un mecanism prevăzut de multă vreme în Codul de procedură fiscală, care poate fi accesat oricând de datornici, nu doar în contextul crizei coronavirusului. În esență, eșalonarea clasică (așa cum ne referim la ea pentru a o diferenția de eșalonarea simplificată) se acordă pentru o perioadă de până la cinci ani, dar numai dacă se instituie garanții. Fără garanții, mecanismul poate fi valabil maximum șase luni.