Alegerea unui mecanism pentru gestionarea datoriilor la stat trebuie făcută în funcție de situația specifică a debitorului

„În concret, cea mai avantajoasă facilitate pentru un contribuabil care înregistrează datorii la bugetul de stat nu poate fi corelată strict de un anumit factor, precum dimensiunea datoriei, depinzând în concret de situația specifică și circumstanțele concrete ale fiecărei companii. Astfel, vom recomanda accesarea unei anumite facilități în urma unei analize complexe a mai multor factori, precum vechimea datoriilor, raportul obligații fiscale principale - obligații fiscale accesorii, capacitatea de plată pe termen scurt, posibilitatea accesării unor resurse externe (de la grup sau împrumuturi bancare)”, a explicat, la solicitarea avocatnet.ro, Emanuel Băncilă, partener la Radu și Asociații.

De exemplu, un datornic cu resurse financiare limitate în prezent ar putea să fie incapabil să acceseze amnistia fiscală, deși acest mecanism îi poate părea mai avantajos. De ce? Pentru că vorbim de o anulare a datoriilor accesorii ce este condiționată de plata datoriilor principale. Cu alte cuvinte, trebuie să ai bani să acoperi rapid principalul, ca să scapi de accesorii. Alt exemplu: un datornic care vrea să-și eșaloneze pe termen lung o creanță, în baza eșalonării clasice, ar putea fi incapabil să facă asta dacă nu poate constitui garanții. Astfel, îi rămâne la dispoziție numai eșalonarea simplificată, ce nu necesită constituirea de garanții, dar care se face numai pe termen scurt.

În esență, fiecare datornic ar trebui să facă o analiză atentă a situației financiare proprii, a datoriilor pe care le are la stat și a condițiilor pentru accesarea unuia dintre cele patru mari mecanisme disponibile în prezent. Abia apoi își poate da seama ce mecanisme pot fi accesate și care dintre ele este varianta ideală.

Chiar și așa, noi l-am rugat pe Emanuel Băncilă să ne indice care ar fi cel mai avantajos mecanism în funcție de dimensiunea datoriilor pe care le are un debitor. Răspunsul? Amnistia fiscală. Evident, recomandarea asta trebuie luată în calcul numai în urma unei analize atente.

„În situația în care un contribuabil înregistrează datorii mari la bugetul de stat, dintre toate facilitățile analizate, este oportună accesarea amnistiei fiscale, care prezintă oportunitatea de a stinge accesorii aferente unor obligații bugetare principale datorate pe o perioadă mare de timp. Astfel, datoriile mari la bugetul de stat implică și accesorii fiscale semnificative. Prin urmare, amnistia fiscală, care conduce la anularea integrală a obligațiilor fiscale accesorii, reprezintă, în mod evident, o facilitate fiscală generoasă din perspectiva efectelor”, a opinat avocatul.

Totuși, dacă datornicul n-are banii necesari pentru a plăti principalul și a scăpa, astfel, de accesorii, poate ar trebui să se îndrepte către restructurarea financiară. „Dezavantajul acestei facilități este că presupune plata obligațiilor bugetare principale. Prin urmare, în cazul în care contribuabilul nu dispune de capacitatea de plată pe termen scurt a acestor obligații, poate încerca accesarea unei alte facilități, precum restructurarea financiară prevăzută de OG 6/2019, care însă presupune prezentarea unui plan de restructurare a afacerii”, a atenționat Emanuel Băncilă.

În cazul în care vorbim de datorii mici sau medii, specialistul a indicat, de asemenea, mecanismul amnistiei fiscale, cu alternativa eșalonării simplificate: „Dacă datoriile mici/medii sunt reprezentate de accesorii aferente unor obligații principale stinse, amnistia se prezintă ca cea mai avantajoasă facilitate, conducând la anularea integrală a accesoriilor. Altfel, dacă datoriile mici/medii sunt reprezentate de obligații bugetare cu termen sau scadență după declararea stării de urgență, devine oportună accesarea eșalonării simplificate.”

Cele patru mecanisme, pe scurt

Amnistia fiscală este reglementată de OUG 69/2020. Aceasta se referă la anularea obligațiilor accesorii, dacă sunt achitate obligațiile principale care erau restante la data de 31 martie 2020. Termenul-limită pentru depunerea cererii de anulare a accesoriilor este 15 decembrie 2020.

Eșalonarea simplificată este reglementată de OUG 181/2020. Mecanismul vizează eșalonarea pe maximum 12 luni a obligațiilor fiscale principale și accesorii (de cel puțin 500 de lei pentru persoanele fizice sau cel puțin 5.000 de lei pentru persoanele juridice) care au devenit scadente începând cu data de 17 martie 2020. Eșalonarea simplificată a fost gândită ca o alternativă la eșalonarea clasică, pentru că este mai ușor de accesat și nu necesită constituirea de garanții. Termenul-limită pentru depunerea cererii de eșalonare este tot 15 decembrie 2020.

Restructurarea financiară este reglementată de OG 6/2019. Este vorba de restructurarea, pentru firme, a obligațiilor principale restante la 31 iulie 2020 și a obligațiilor accesorii aferente, dacă datornicii n-au cum să acceseze eșalonarea clasică la plată. Notificarea intenției de a beneficia de restructurare se depune în perioada noiembrie 2020 - martie 2021, iar cererea de restructurare se depune până în iunie 2021.

Eșalonarea clasică la plată este reglementată de Codul de procedură fiscală. În acest caz, ne referim la un mecanism pe care datornicii îl au la dispoziție oricând. Eșalonarea clasică se acordă pentru o perioadă de până la cinci ani, dar numai dacă se instituie garanții. Fără garanții, mecanismul poate fi valabil maximum șase luni. Datornicii pot accesa eșalonarea clasică dacă au creanțe de cel puțin 500 de lei (persoane fizice) sau 5.000 de lei (persoane juridice).