1. Amnistia fiscală (OUG 69/2020)
Amnistia fiscală se referă la anularea obligațiilor accesorii, dacă sunt achitate obligațiile principale care erau restante la data de 31 martie 2020. Termenul-limită pentru depunerea cererii de anulare a accesoriilor este 15 decembrie 2020.
Conform specialistului, acest mecanism este recomandat mai ales celor care înregistrau datorii la stat la finele lunii martie 2020. Totodată, accesarea este indicată celor cărora li s-au stabilit obligații fiscale suplimentare pentru perioada 2014 - 2019 și celor care descoperă discrepanțe în situația lor curentă.
„Având în vedere că, prin intermediul acestei facilități, un contribuabil ar putea beneficia de anularea tuturor obligațiilor accesorii, este în primul rând recomandabilă acelor debitori care la data de 31 martie 2020 înregistrau obligații fiscale accesorii restante aferente unor obligații bugetare principale cu scadență anterioară datei de 31 martie 2020, indiferent că obligațiile principale erau restante sau fuseseră stinse până la data de 31 martie 2020.
De asemenea, această facilitate este recomandată debitorilor care se aflau în curs de inspecție fiscală la data de 14 mai 2020, în situația în care prin decizia de impunere se stabilesc obligații fiscale suplimentare pentru perioada 2014 - 2019. Obligațiile accesorii aferente vor avea un cuantum semnificativ, fiind avantajos să se profite de posibilitatea anulării integrale a accesoriilor.
Nu în ultimul rând, și contribuabilii care, în urma analizei situației de fapt fiscale, descoperă discrepanțe față de declarațiile depuse la organele fiscale pot profita de amnistie, prin depunerea unei declarații rectificative și plata obligației fiscale principale pentru a beneficia de anularea obligațiilor accesorii aferente”, a lămurit Emanuel Băncilă.
Practic, mecanismul amnistiei fiscale are două mari avantaje. Primul este că poate fi accesat de către orice entitate care are datorii la stat. Al doilea este că se pot „șterge” astfel toate accesoriile datoriilor principale - cu cât vorbim de un principal mai mare, cu atât mai mari sunt accesoriile de care se poate scăpa.
„Amnistia fiscală prevăzută de OUG 69/2020 are o sferă largă de aplicare, atât sub aspectul contribuabililor care o pot accesa (persoane fizice sau juridice, asocieri sau alte entități fără personalitate juridică, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent sau exercită profesii liberale, unități administrativ-teritoriale), cât și sub aspectul obligațiilor fiscale accesorii vizate de amnistie, putând fi anulate toate obligațiile accesorii (dobânzi, penalități de întârziere, penalități de nedeclarare) aferente obligațiilor bugetare restante la 31 martie 2020.
Totodată, această facilitate acoperă și niște ipoteze specifice, precum anularea accesoriilor aferente obligațiilor bugetare declarate suplimentar prin declarație rectificativă, anularea accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale cu scadențe anterioare datei de 31 martie 2020 și stinse până la această dată, anularea accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale cu scadențe anterioare datei de 31 martie 2020 individualizate în decizii de impunere, aferente unor inspecții fiscale în derulare la momentul intrării în vigoare a OUG 69/2020 (14 mai 2020)”, a punctat avocatul.
2. Eșalonarea simplificată la plată (OUG 181/2020)
Mecanismul vizează eșalonarea pe maximum 12 luni a obligațiilor fiscale principale și accesorii de cel puțin 500 de lei, pentru persoanele fizice, sau de cel puțin 5.000 de lei, pentru persoanele juridice, care au devenit scadente începând cu data de 17 martie 2020. Cererile se pot depune tot până la 15 decembrie 2020. În acest caz, Emanuel Băncilă recomandă eșalonarea celor care, până la declanșarea crizei coronavirusului, erau buni platnici:
„În principal, facilitatea este recomandată contribuabililor care au fost buni platnici până la data intrării în starea de urgență, care, însă, din cauza contextului economic dificil sau a obiectului lor de activitate afectat negativ de pandemia COVID-19, înregistrează probleme financiare care i-au împiedicat să își achite obligațiile fiscale cu scadența după 16 martie 2020.
Însă pot accesa această facilitate doar contribuabilii care nu înregistrează obligații fiscale restante la data declarării stării de urgență și nestinse la data eliberării certificatului de atestare fiscală. În esență, pentru a beneficia de această facilitate, contribuabilul va trebui să fi plătit sau să achite toate obligațiile fiscale cu scadențe anterioare datei de 16 martie 2020.”
Principalul avantaj al eșalonării simplificate este faptul că poate fi accesată mult mai ușor decât eșalonarea clasică. Pe scurt, datornicul nu trebuie să facă garanții, se depun puține documente și timpul de soluționare al cererii este de doar cinci zile lucrătoare.
„Conform procedurii de eșalonare simplificată, prevăzută de OUG 181/2020, eșalonarea obligațiilor fiscale cu scadența sau termenul de plată după ce a fost declarată starea de urgență se poate dispune pentru o perioadă maximă de 12 luni.
Spre deosebire de eșalonarea prevăzută de Codul de procedură fiscală, eșalonarea simplificată nu necesită constituirea de garanții sau evaluarea existenței unor dificultăți financiare în vederea acordării acestei facilități. Totodată, alte avantaje față de procedura normală de acordare a eșalonării sunt faptul că procedura și documentele depuse de debitori sunt simplificate, iar termenul de soluționare este mult diminuat - cinci zile de la data depunerii cererii, întrucât nu este necesară o analiză amplă asupra situației fiscale a debitorului”, a precizat avocatul de la Radu și Asociații.
Citește și: Alegerea unui mecanism pentru gestionarea datoriilor la stat trebuie făcută în funcție de situația specifică a debitorului.
3. Eșalonarea clasică la plată (Codul de procedură fiscală)
Eșalonarea clasică este recomandată în special celor care au datorii mari la stat și care sunt în măsură să constituie garanții, spune Emanuel Băncilă:
„În esență, această facilitate ar fi recomandabilă acelor debitori care au datorii semnificative, reprezentând un avantaj eșalonarea pe o perioadă de cinci ani (spre deosebire de eșalonarea simplificată, care se acordă pentru o perioadă de cel mult 12 luni) și care în același timp prezintă garanții suficiente pentru a putea accesa eșalonarea la plată în varianta care implică amânarea la plată în vederea anulării penalităților de întârziere.”
În comparație cu cea simplificată, eșalonarea clasică este un mecanism mult mai greoi și mai dificil de accesat, chiar dacă sunt vizate tot datorii de cel puțin 500, respectiv 5.000 de lei. În acest caz, o soluționare rapidă a cererii datornicului este complet exclusă.
„Pentru a beneficia de eșalonarea clasică la plată, un contribuabil trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții, printre care să se afle în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilități bănești, dar să aibă capacitate financiară de plată pe perioada de eșalonare și să constituie o garanție (mijloace bănești, scrisoare de garanție bancară, ipotecă asupra unui bun).
Totodată, eșalonarea clasică presupune parcurgerea unei proceduri cu mai multe etape, astfel încât nu se poate anticipa o soluționare rapidă a cererii de eșalonare, precum în cazul eșalonării simplificate.
Este evident, din compararea facilităților fiscale în discuție, că celelalte facilități fiscale, adoptate în contextul economic actual dificil, prezintă avantaje certe față de procedura eșalonării clasice la plată. Însă, în contextul în care un contribuabil n-ar dispune de mijloacele financiare pentru achitarea obligațiilor principale restante (pentru a beneficia de amnistia fiscală) și ar avea datorii atât anterioare, cât și ulterioare declarării stării de urgență, eșalonarea clasică ar putea reprezenta o soluție”, a explicat specialistul.
4. Restructurarea financiară (OG 6/2019)
Aici vorbim de restructurarea, pentru firme, a obligațiilor principale restante la 31 iulie 2020 și a obligațiilor accesorii aferente. Notificarea intenției de a beneficia de restructurare se depune până în martie 2021, iar cererea de restructurare se depune până în iunie 2021. În primul rând, mecanismul este recomandat celor aflați în dificultate financiară care ar putea fi interesați de facilități diferite de cele amintite anterior.
„Facilitatea restructurării obligațiilor bugetare, prevăzută de OG 6/2019, este în special recomandată persoanelor juridice aflate în dificultate financiară și care înregistrează obligații fiscale, principale și accesorii, restante la 31 iulie 2020. Avantajul acestei facilități îl reprezintă măsurile diverse de restructurare ce pot fi propuse prin planul de restructurare, măsuri utile debitorilor aflați în dificultate financiară, precum:
- înlesniri (eșalonare) la plată pentru obligațiile bugetare și anularea obligațiilor fiscale accesorii - perioada maximă de eșalonare este de șapte ani;
- conversia în acțiuni a obligațiilor bugetare principale;
- stingerea obligațiilor bugetare principale prin darea în plată a unor bunuri imobile ale debitorului;
- anularea unor obligații bugetare principale (până la 50%) cu condiția plății unei cote-părți din obligația fiscală principală până la data depunerii cererii de restructurare”, a detaliat Emanuel Băncilă.
„Totodată, această facilitate poate fi recomandată acelor contribuabili care nu îndeplinesc condițiile amnistiei fiscale, în sensul că nu dispun de disponibilitățile bănești necesare pentru achitarea principalului, precum și acelor contribuabili cu datorii semnificative, pentru care dispunerea eșalonării simplificate pe o perioadă de maximum 12 luni n-ar permite împărțirea datoriei în rate lunare accesibile”, a adăugat specialistul consultat de redacția noastră.
Citește și: Un datornic la stat nu prea poate accesa concomitent mai multe mecanisme pentru gestionarea creanțelor.