Cum se constituie noul Parlament și cum este numit viitorul Guvern?

Practic, voturile exprimate de români duminică conturează componența Parlamentului, mai exact, a Camerei Deputaților și a Senatului, pentru următorii patru ani de zile. 

Rezultatele parțiale pe care le avem de la Biroul Electoral Central până la acest moment arată o situație destul de "colorată" a noului Parlament, unde majoritatea va presupune fără dar și poate o alianță - întrebarea este însă: a cui alianță? La fiecare dintre cele două Camere vedem următoarea situație: Partidul Social Democrat are între 29-30%, este urmat de Partidul Național Liberal cu puțin peste 24%, pe locul trei urmând Alianța Uniunea Salvați România - PLUS cu puțin peste 15% (un infografic al situației rezultatelor parțiale puteți vedea la Agerpres).

Odată ce, zilele următoare, se definitivează rezultatele alegerilor și se publică în Monitorul Oficial, președintele statului va convoca Parlamentul nou ales - în termen de maximum 20 de zile de la alegeri, potrivit Constituției.

Fiecare parlamentar nou-ales trebuie să-și ia în primire mandatul, pentru asta având loc o ceremonie de depunere a jurămintelor.

Odată ce Parlamentul nou-ales "se oficializează" la Casa Poporului, se încep oficial și discuțiile privind numirea noului Guvern. 

La momentul actual, România încă are unul, doar că acesta, până la numirea noului premier și învestirea cabinetului său, nu are puteri depline. Asta înseamnă că Guvernul actual nu mai poate da niciun fel de ordonanțe, nici simple, nici de urgență și nu mai poate propune nici proiecte de lege. Potrivit Codului administrativ, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. 

Codul administrativ prevede: "În cazul încetării mandatului sau, în condițiile prevăzute de Constituție, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege". Potrivit Constituției, Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale. De la acest moment, Guvernul și-a încetat mandatul.

Aici ne întoarcem la faptul că rezultatele alegerilor arată un Parlament unde majoritatea pentru constituirea unui nou Guvern e destul de greu de realizat fără compromisuri uriașe. Președintele României trebuie să se consulte cu partidele pentru a desemna un candidat la funcția de premier. Dacă vreunul dintre partide ar fi avut majoritate absolută, atunci discuțiile s-ar fi purtat doar cu acel partid, dar în lipsa acestei majorități se discută cu partidele reprezentante. 

Odată ce președintele are un candidat pe care să-l desemneze ca premier, acesta va trebui să-și alcătuiască un cabinet (să-și facă echipa de miniștri, mai exact) și să îi propună în Parlament, precum și un program de guvernare (asta, în maximum zece zile de la desemnare). Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, iar Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, potrivit Constituției. 

Ce se întâmplă dacă nu există niciun compromis? Mai exact, ce se întâmplă dacă se acceptă cu greu propunerile de premier și dacă Parlamentul nu achiesează la desemnările făcute? Aici ne răspunde Constituția, cu un scenariu ceva mai pesimist.

Parlamentul ar avea dreptul să respingă de două ori ce i se propune pentru Guvern. Dacă trec 60 de zile de la prima solicitare de învestire făcută și dacă au fost respinse două solicitări de învestitură, Constituția îi dă dreptul președintelui țării să ceară consultarea președinților celor două Camere și liderilor de grup pentru dizolvarea Parlamentului - asta înseamnă alegeri anticipate.