Dreptul de asociere este prevăzut atât în Constituția României, cât și în Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, în Convenția europeană a drepturilor omului și în Declarația universală a drepturilor omului. Sindicatele, federațiile și confederațiile sindicale sunt constituite de către salariați pe baza dreptului de liberă asociere, în scopul promovării intereselor lor profesionale, economice și sociale, precum și al apărării drepturilor individuale și colective ale acestora prevăzute în contractele colective și individuale de muncă sau în acordurile colective de muncă și raporturile de serviciu, precum și în legislația națională, în pactele, tratatele și convențiile internaționale la care România este parte.
Sindicatele participă prin reprezentanții proprii la negocierea și încheierea contractelor colective de muncă, la tratative sau acorduri cu autoritățile publice și cu patronatele, precum și în structurile specifice dialogului social.
Este interzis orice act de ingerință al patronilor sau al organizațiilor patronale, fie direct, fie prin reprezentanții sau membrii lor, în constituirea organizațiilor sindicale sau în exercitarea drepturilor lor.
Organizațiile sindicale sunt independente față de autoritățile publice, de partidele politice și de organizațiile patronale și nu pot desfășura activități cu caracter politic.
Au dreptul să constituie sau să adere la un sindicat persoanele încadrate cu contract individual de muncă, funcționarii publici și funcționarii publici cu statut special, membrii cooperatori și agricultorii încadrați în muncă. Pentru constituirea unui sindicat este necesar un număr de cel puțin 15 angajați din aceeași unitate.
Organizațiile sindicale au dreptul de a-și elabora reglementări proprii, de a-și alege liber reprezentanții, de a-și organiza gestiunea și activitatea și de a-și formula programe proprii de acțiune, cu respectarea legii, fiind interzisă orice intervenție din partea autorităților publice, a angajatorilor și a organizațiilor acestora de natură să limiteze ori să împiedice exercitarea acestor drepturi.
Membrilor organelor de conducere alese ale organizațiilor sindicale li se asigură protecția legii contra oricăror forme de condiționare, constrângere sau limitare în exercitarea funcțiilor lor, fiind interzise modificarea și/sau desfacerea contractelor individuale de muncă ale acestora pentru motive care privesc apartenența la sindicat și activitatea sindicală.
Formarea sindicatului
Pentru dobândirea de către sindicat a personalității juridice, împuternicitul special al membrilor fondatori ai sindicatului, prevăzut în procesul-verbal de constituire, trebuie să depună o cerere de înscriere la judecătoria în a cărei rază teritorială își are sediul acesta, însoțită de originalul și câte o copie a:
- procesului-verbal de constituire a sindicatului, semnat de membrii fondatori;
- statutului;
- listei membrilor organului executiv de conducere a sindicatului, cu menționarea numelui, prenumelui, codului numeric personal, profesiunii/funcției și a domiciliului acestora;
- dovada patrimoniului inițial;
- dovada sediului;
- taxa de timbru (200 de lei).
Organizațiile sindicale sunt obligate să aducă la cunoștința judecătoriei sau a Tribunalului Municipiului București, după caz, unde s-au înregistrat, în termen de 30 de zile, orice modificare ulterioară a statutului, precum și orice schimbare în componența organului de conducere.
Atribuții și activitate
Organizația sindicală poate, în condițiile prevăzute de statut:
- să sprijine material membrii săi în exercitarea profesiunii
- să constituie case de ajutor proprii
- să editeze și să tipărească publicații proprii
- să înființeze și să administreze, în condițiile legii, în interesul membrilor săi, unități sociale, de cultură, învățământ și cercetare în domeniul activității sindicale, societăți comerciale, de asigurări, precum și bancă proprie
- să constituie fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor săi
- să organizeze și să sprijine material și financiar activități cultural-artistice
- să organizeze și să desfășoare cursuri de pregătire și calificare profesională, în condițiile legii
- să desfășoare și alte activități prevăzute prin statut, în condițiile legii
Organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși, având calitate procesuală activă.
Organizațiile sindicale nu pot fi dizolvate și nu li se poate suspenda activitatea în baza unor acte de dispoziție ale autorităților administrației publice sau ale patronatelor.
În vederea realizării scopului pentru care sunt constituite, organizațiile sindicale au dreptul să folosească mijloace specifice, cum sunt:
- negocierile;
- procedurile de soluționare a litigiilor prin:
- conciliere
- mediere
- arbitraj
- petiție
- pichet de protest
- marș
- miting și demonstrație
- grevă.
Sindicatele se pot asocia după criteriul sectoarelor de activitate:
- două sau mai multe sindicate constituite în cadrul aceluiași sector de activitate se pot asocia în vederea constituirii unei federații sindicale;
- două sau mai multe federații sindicale din sectoare de activitate diferite se pot asocia în vederea constituirii unei confederații sindicale;
- federațiile sau confederațiile sindicale pot constitui din sindicatele componente uniuni sindicale teritoriale;
- un sindicat poate fi afiliat, la nivel național, la o singură federație sindicală;
- o federație sindicală poate fi afiliată, la nivel național, unei singure confederații sindicale.
De asemenea, organizațiile sindicale se pot afilia la alte organizații interne și internaționale, conform statutului acestora.
Organizațiile sindicale pot fi reprezentative la nivel național, la nivel de sector de activitate sau grup de unități și la nivel de uniate. Îndeplinirea de către organizațiile sindicale a condițiilor de reprezentativitate se constată, la cererea acestora, de către instanța care le-a acordat personalitate juridică.
Sunt reprezentative organizațiile sindicale care îndeplinesc următoarele condiții:
- la nivel național:
- au statut legal de confederație sindicală
- au independență organizatorică și patrimonială
- cumulează un număr de membri de cel puțin 5% din efectivul angajaților din economia națională
- au structuri teritoriale în cel puțin jumătate plus unu dintre județele României, inclusiv municipiul București
- la nivel de sector de activitate sau grup de unități:
- au statut legal de federație sindicală
- au independență organizatorică și patrimonială
- organizațiile sindicale componente cumulează un număr de membri de cel puțin 7% din efectivul angajaților din sectorul de activitate sau grupul de unități respectiv
- la nivel de unitate:
- au statut legal de sindicat
- au independență organizatorică și patrimonială
- numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puțin jumătate plus unu din numărul angajaților unității
Îndeplinirea condițiilor de reprezentativitate se constată prin hotărâre judecătorească, iar verificarea menținerii condițiilor de reprezentativitate se face din patru în patru ani.
Reprezentativitatea organizațiilor patronale sau sindicale poate fi contestată în instanță de către organizațiile patronale ori sindicale corespondente la nivel național, de sector de activitate, grup de unități sau de unități, în condițiile în care nu mai sunt îndeplinite condițiile legale.
Acest material face parte dintr-o serie de articole pe tema dialogului social. Toate materialele din serie se regăsesc aici.