1. Sute de modificări fiscale. Tot ce mai trebuie pentru ca două proiecte cu enorm de multe modificări legislative în codurile fiscale e semnătura președintelui statului pe cele două documente. Ca să amintim doar câteva dintre chestiunile ce se anunță a fi schimbate: un nou termen pentru declarația unică (cel din martie oricum nu a fost niciodată respectat), consolidarea fiscală la impozitul pe profit, completări la regimul fiscal la leasing, taxare diferită a indemnizațiilor de vacanță, noi tipuri de ajutoare netaxabile de la angajator, modificarea modului cum se face stabilirea rezidenței fiscale pentru firmele străine, schimbări la inspecțiile fiscale și controalele antifraudă, nulitate pentru actele fiscale întocmite cu nerespectarea legii, soluționarea contestațiilor fiscale de către Finanțe, nu de către Fisc, garantarea de către PFA-uri a datoriilor ce exced patrimoniului afacerii cu bunurile personale și multe altele.
Pentru legislația fiscală din țara noastră nu e o noutate faptul că un pachet substanțial de modificări îi întâmpină pe fiscaliști și pe contribuabili din prima zi a noului an. Desigur, toate aceste noi prevederi din cele două proiecte vor aduce după ele și modificări corespondente în normele de punere în aplicare ale Codului fiscal - să sperăm doar că Finanțele și Fiscul nu vor întârzia foarte mult cu apariția lor.
2. Subiectul caselor de marcat. Aici începem cu modificarea regimului de sancționare pentru cei care nu au înlocuit nici în al nouălea ceas vechile aparate. După o lungă păsuire, Guvernul a eliminat contravenția aferentă de pe lista celor iertate la prima abatere (mecanismul legii prevenirii) și contribuabilii vor fi sancționați, din 8 ianuarie, de la prima abatere. Ce înseamnă asta, mai exact? Că firmele care nu au înlocuit vechile aparate riscă, din prima, amenzi între 8.000 și 10.000 de lei, plus suspendarea activității.
Șefa ANAF a precizat pentru avocatnet.ro, de curând, că toate casele de marcat cu jurnal electronic vor fi conectate la sistemul de monitorizare al Fiscului până la 31 martie 2021. Registrul național prin care se va ține evidența caselor de marcat din România va ajuta Fiscul la monitorizarea tuturor aparatelor în timp real. În acest sens, firmele sunt obligate să-și conecteze la internet casele de marcat, astfel încât datele fiscale să ajungă direct la autorități. În prezent, până se ajunge la conectarea aparatelor la registrul național, firmele trebuie să facă raportări lunare la Fisc.
De asemenea, șefa ANAF a mai precizat că autoritățile sunt în etapa finală de achiziționare a serviciilor ce vor permite implementarea fișierului standard de audit de taxe (supranumit SAF-T). SAF-T reprezintă un standard internațional pentru schimbul electronic de date contabile de la contribuabili la Fisc sau la auditori externi. Practic, autoritățile fiscale vor avea acces electronic direct la deconturile de TVA ale firmelor și la facturile lor și vor putea verifica în timp real dacă există probleme sau nu. Conform autorităților fiscale, SAF-T va duce și la eliminarea anumitor formulare, însă momentan nu există mai multe detalii în acest sens.
Notă: Reamintim că, din august 2020, plătitorii de impozit micro, plătitorii de impozit pe profit și PFA-urile pot să scadă cheltuielile curente cu achiziția caselor de marcat cu jurnal electronic din impozitul datorat la stat.
3. Ianuarie-februarie 2021: primele raportări DAC6. Directiva europeană privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (Directiva 2011/16/UE, cunoscută ca DAC6) a fost implementată și la nivelul legislației noastre fiscale și prevede că aranjamentele transfrontaliere ce cuprind cel puțin unul dintre semnele distinctive enumerate în anexa Directivei trebuie raportate către autorități. Cei obligați să raporteze sunt intermediarii (de exemplu, consultanții, avocații etc.), definiți în Directivă ca fiind persoanele care proiectează, comercializează, organizează, pun la dispoziție în vederea implementării, gestionează implementarea respectivelor aranjamente transfrontaliere sau care oferă asistență în legătură cu acțiunile menționate. Primele raportări de anul viitor se fac: în 28 februarie 2021 pentru aranjamentele al căror prim pas în implementare a fost efectuat în perioada 25 iunie 2018 - 30 iunie 2020 și în 31 ianuarie 2021 pentru aranjamentele raportabile puse la dispoziție în vederea implementării, pregătite pentru implementare sau al căror prim pas în implementare este făcut în perioada în perioada 1 iulie 2020 - 31 decembrie 2020.
4. Salariul minim. La acest moment, dat fiind că avem un Guvern rămas fără premier (demisionar), dar și că trebuie să se instaleze unul nou ca urmare a alegerilor parlamentare, nu putem spune cu siguranță dacă la 1 ianuarie vom avea un nou salariu minim sau nu. Acum o lună însă, pe surse, redacția avocatnet.ro a analizat un document cu scenariile luate în calcul de actualul Executiv pentru salariul minim pe 2021. Mai exact, erau luate în calcul două scenarii de majorare, care ar aduce salariul minim mai aproape de valoarea celui pentru studii superioare în vigoare anul acesta: ambele țin cont de inflație și de creșterea productivității muncii, niciunul însă de valoarea coșului de consum, așa cum prevede o lege publicată anul acesta. Cele două scenarii sunt detaliate în acest material și presupun salarii minime de 2.380 de lei și de 2.335 de lei. Avem însă doar un indicator, iar nu o certitudine că aceste scenarii vor fi luate în calcul și de noul Executiv.
5. Se acordă, în continuare, ajutoare de stat pe fondul epidemiei COVID-19. Potrivit OUG nr. 211/2020, se acordă până la 30 iunie 2021, subvenția pentru șomaj tehnic și indemnizația pentru profesioniștii cu activitatea oprită. Kurzarbeit, de asemenea, va începe cel mai probabil să dea roade pentru firmele care aplică mecanismul abia de anul viitor (avem o lege cu condiții noi de acordare a indemnizației, precum și o nouă procedură de obținere). În orice caz, sprijinul e programat și el să se acorde până la finele lui iunie anul viitor.