„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri (13 ianuarie 2021 - n.red.), salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, prevăzut la art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 2.300 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 169,333 ore pe lună, reprezentând 13,583 lei/oră”, prevede HG nr. 4/2021.
Formularea din articolul 1 al HG nr. 4/2021 este cât se poate de clară - noua valoare a salariului minim, de 2.300 de lei lunar, intră în vigoare de la data intrării în vigoare a HG-ului, adică pe 13 ianuarie. După ședința de Guvern în care s-a adoptat, premierul Cîțu a afirmat că „[b]ineînțeles că poate fi aplicat de la 1 ianuarie, pentru că în februarie se plătesc salariile pentru luna ianuarie”, dar afirmația este cât se poate de greșită și lipsită de fundament juridic. Majorarea NU se aplică retroactiv, întrucât nu scrie nicăieri că se aplică, iar declarațiile de presă nu au, în România, valoare de lege.
Majorarea de la 13 ianuarie
Noul salariu minim nu poate fi aplicat de drept de la 1 ianuarie, declarația premierului cum că se poate folosi de la 1 ianuarie fiind fără acoperire legală, așa cum subliniază și Corneliu Bențe, expert în legislația muncii și președintele Uniunii Naționale a Experților în Legislația Muncii, într-o discuție organizată azi pe tema majorării.
Comentând afirmația premierului, expertul atrage atenția că există o diferență între plata salariilor (care, da, se face din februarie) și constituirea acestora (care trebuie stabilită în ianuarie). Astfel, spune Bențe, declarația premierului nu este ce mai aproape de realitatea legală, întrucât salariul minim crește, din punct de vedere legal, strict din 13 ianuarie, atunci când s-a publicat HG-ul de majorare.
Varianta corectă e de operare a modificării la nivel intern și în Revisal este începând cu data de 13 ianuarie, firma putând să pună pentru perioada de până atunci un spor salarial („majorare salariu”). „Îl constitui pe ștatul de plată ca fiind o primă și, începând cu 13 ianuarie ai și salariu majorat, iar din februarie nu mai ai nicio problemă”, potrivit expertului Corneliu Bențe.
Încheiem, astfel, un act adițional cu 13 ianuarie (data la care a apărut HG de majorare a salariului minim) și calculăm toate drepturile salariale pe întreaga luna raportându-ne la ambele salarii (cel valabil până la 12 ianuarie inclusiv, și cel valabil de la 13 ianuarie inclusiv încolo), proporțional cu numărul de zile lucrate de angajat în fiecare dintre aceste perioade, a explicat azi Corneliu Bențe.
În aceste condiții, putem întocmi un singur stat de plată sau două state de plată diferite (unul pentru perioada 1-12 ianuarie cu salariul minim de 2.230 de lei și unul pentru perioada 13 -31 ianuarie cu noul salariu minim stabilit prin HG 4/2021), deși această din urmă opțiune nu este recomandată de specialist. Expertul recomandă un singur stat de salarii, căruia să îi fie atașată o decizie internă prin care angajatorul să descrie situația legală și apariția HG nr. 4/2021 în data de 13 ianuarie, iar drepturile salariale să fie calculate raportându-ne la ambele salarii, proporțional cu zilele lucrate de angajat în fiecare dintre cele două perioade.
Firmele care optează pentru modificarea de la 1 ianuarie
Firmele pot să modifice din urmă salariul minim astfel încât să se aplice de la 1 ianuarie. Modificarea de la 1 ianuarie ar fi, practic, una de ordin consensual, printr-un act adițional, spune expertul în legislația muncii, care să fie semnat cu data de 31 decembrie cel mai târziu.
Deși e o chestiune care eludează legea, artificială, pentru că un act adițional, de regulă, nu produce efective retroactiv, expertul consideră că nu poate fi amendată o astfel de abordare birocratică, pentru că și inspectorii ITM știu modul în care a fost adoptată majorarea salariului minim.
„Se poate majora de la data HG-ului, dar apare o problemă de ordin tehnic, cea a întocmirii ștatelor de salarii. În opinia mea, «beneficiul» salariatului sau «pierderea» angajatorului (aproximativ 35 de lei brut) nu ar justifica bătaia de cap, chiar dacă ar fi vorba de 1.000 de salariați”, ne-a transmis consilierul juridic specializat în relații de muncă Dan Năstase, pe marginea subiectului.
Consilierul juridic Dan Năstase subliniază posibilitatea de a mări salariul de la 1 ianuarie pentru cei cu minimul pe economie, dar că printr-o decizie unilaterală, preferabilă unui act adițional, deoarece, să nu uităm, actele adiționale trebuie făcute înaintea momentului producerii efectelor lor - „un act adițional (salariul este un element esențial al contractului) presupunând, pe lângă acordul părților, atât o negociere, cât și posibilitatea părților de a fi asistate, conform propriei opțiuni”.
Referitor la momentul operării acestei majorări în Revisal în cazul fiecărui astfel de salariat, regula este, potrivit HG nr. 905/2017, că schimbarea trebuie raportată în maximum 20 de zile lucrătoare de la momentul producerii sale.
Ce facem cu angajații în șomaj tehnic?
Angajații în șomaj tehnic au contractele suspendate, în temeiul Codului muncii. Or, asta înseamnă că, în timpul suspendării, așa cum impune tot Codul, nu pot opera modificări contractuale „fără să ridicăm” suspendarea.
Potrivit expertului în legislația muncii, ieșirea din suspendare nu ar trebui să pună probleme nimănui, fiind doar o chestiune tehnică, acesta referindu-se la cele două ipoteze de schimbare a salariului minim, adică fie de la 1 ianuarie, fie de la 13 ianuarie: „Teoretic, trebuie să intri în Revisal, să încetezi suspendarea cu 1 ianuarie, transmiți încetarea, vii cu modificarea de salariu începând cu 1 ianuarie și apoi reiei suspendarea până la data de astăzi sau până la o dată ulterioară (...)
Încetezi suspendarea pe 13, transmiți modificarea salariului, reveniți la suspendare”. Pașii sunt, practic, aceiași, doar momentul de referință e diferit.
Contractele care au încetat în ultimele două săptămâni sunt afectate cumva?
Expertul în legislația muncii Corneliu Bențe a explicat, mai devreme, că modificarea în jumătatea lunii a salariului minim nu ar trebui să afecteze în niciun caz contractele care au încetat înaintea datei de 13 ianuarie, din moment ce HG-ul nu produce efecte pentru trecut - drepturile salariale cuvenite angajaților se calculează raportându-ne la salariul minim în vigoare la momentul respectiv (deci vechiul salariu minim).
Concedii de creștere a copilului și concedii fără plată
Cu ocazia aceleiași intervenții pe subiectul salariului minim, expertul subliniază că pentru cei aflați acum în concediu de creștere chestiunea nu îi afectează nicicum la acest moment, iar modificarea poate fi făcută fie acum, fie ulterior. Similar, în cazul celor în concediu fără plată, firmele putând opera modificările și mai târziu, întrucât salariații respectivi oricum nu sunt plătiți.