În loc să opereze schimbarea la început de lună, Guvernul a făcut în așa fel încât salariul minim brut pe țară a fost majorat, de la 2.230 la 2.300 de lei, începând cu data de 13 ianuarie 2021 (HG nr. 4/2021). Așa se face că, din punct de vedere legal, angajatorii au fost obligați să mărească salariile minime aflate în plată abia din această dată, iar nu de la începutul lunii ianuarie.
După ce s-au ridicat mai multe semne de întrebare printre angajatori și contabilii acestora despre cum să procedeze, tehnic vorbind, cu majorarea, Guvernul a venit la nici o săptămână și a pus în dezbatere un proiect de HG care să facă în așa fel încât firmele să nu se mai lovească de data de 13 ianuarie și să prevadă că salariul minim majorat se aplică pentru „drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2021” (deși data de 13 ianuarie nu poate fi ignorată, întrucât e data publicării în Monitor a HG-ului cu noul salariu minim). Doar că Guvernul nu a mai făcut niciun demers în privința acestui proiect de HG și, în ultima săptămână, nici nu l-a mai menționat în urma ședințelor de Executiv.
În contextul unei obligații de a mări salariul minim de la 13 ianuarie, iar nu de la începutul lunii, numeroși angajatori au optat sau au luat măcar în calcul varianta de a trece, consensual, pe salariul majorat încă de la 1 ianuarie. Unii specialiști recomandau, a doua zi după majorarea salariului, ca firmele să acorde un spor salarial pentru restul de lună, întocmirea unuia sau a două state de plată, alții recomandau majorarea printr-un act antedatat, astfel încât să acopere și perioada dinainte de 13 ianuarie.
Alte întrebări au venit în privința celor aflați în șomaj tehnic: pentru cei plătiți cu minimul pe economie, majorarea îi afectează în privința indemnizației de șomaj primite, dar, lăsând asta la o parte, o modificarea a salariului ar implica încetarea suspendării contractului și re-suspendarea acestuia - or, asta înseamnă că încetarea suspendării trebuia să intervină pe 12 ianuarie, pe 13 trebuia transmisă resuspendarea în Revisal, care ar fi operat, oricum, de a doua zi. „Prezenta situație a contractelor de muncă suspendate pe perioada stării de alertă a fi necesitat o clarificare, poate chiar prin actul normativ prin care s-a majorat salariul minim. Chiar dacă discutăm despre un ajutor acordat sub forma unei indemnizații, trebuie să avem în vedere faptul că suspendarea contractelor de muncă afectează atât un număr considerabil de salariați, dar și de angajatori cărora fie le-a fost suspendată activitatea sau o parte dintre activitățile pe care desfășurau, fie au fost afectați de măsurile restrictive impuse în contextul epidemiologic”, spunea consilierul juridic specializat în relații de muncă Dan Năstase, într-un material în care prezenta ce variante de lucru au la dispoziție angajatorii.
Specialiștii au mai pus în lumină și situația angajaților detașați: „Drepturile cuvenite salariatului detașat se acordă de către angajatorul la care s-a dispus detașarea, deci acesta va trebui să acorde salariul minim. Dacă este vorba despre detașări în interiorul României, salariul minim este o cerință ce trebuie respectată indiferent dacă angajatul se află sau nu în detașare. Deci, încheierea detașării nu va afecta salariul angajatului”, a precizat, pentru avocatnet.ro, Mădălina Racovițan, Tax Partner la KPMG România. Doar că majorarea în jumătatea lunii e problematică pentru că firmele trebuie să facă două calcule separate pentru luna ianuarie 2021.
În fine, mai amintim aici și faptul că Hotărârea Guvernului nr. 905/2017, care include regulile Revisal, dispune că schimbarea salariului minim trebuie raportată în maximum 20 de zile lucrătoare de la momentul producerii sale.