Programarea pentru vaccinare nu este o chestiune la latitudinea celui care se vaccinează, în sensul că acesta nu-și poate alege programarea astfel încât să nu-i afecteze programul de muncă, de pildă. Mai mult decât atât, la administrarea celei de-a doua doze de vaccin (așa-numitul rapel) au fost semnalate efecte adverse. Chiar dacă nu grave și având doar caracter temporar, așa cum anunța recent președintele Comitetului național de coordonare a activităţilor privind imunizarea împotriva SARS-CoV-2, acestea au existat și ne putem raporta la unele dintre ele ca fiind circumstanțe care pot să împiedice, într-o mai mică ori mai mare măsură, continuarea muncii în ziua vaccinării (de exemplu, stare de oboseală, febră, frisoane, greaţă ori vărsătură).
„Atât din punct de vedere al bunei desfășurări a activității, cât și pentru a preveni orice situație neplăcută, este de preferat acordarea unei zile libere, cu sau fără plată, după caz.
Practic, programarea pentru vaccinare nu depinde exclusiv de voința lucrătorilor și poate fi chiar în timpul programului, iar asta ar însemna oricum afectarea sau compromiterea în totalitate a activității din ziua respectivă.
În același timp, fiind deja cunoscute și acceptate unele efecte secundare negative, pentru protecția lucrătorilor, ar fi de preferat ca în ziua vaccinării (dar și a rapelului) aceștia să nu se prezinte la locul de muncă”, e de părere Dan Năstase, consilier juridic specializat în relații de muncă.
Ce variante ar avea la dispoziție angajatorii? Să dea o zi liberă cu recuperare ulterioară, să dea liber ca o compensare a muncii suplimentare nerecompensate încă, să facă apel la zilele de concediu de odihnă neluate de angajat în anii trecuți, însă, având în vedere că nu am ajuns încă în etapa a III-a a procesului de vaccinare, unde are acces la vaccin majoritatea populației active din România, specialistul e de părere că firmele au destul timp la dispoziție să prevadă în actele interne acordarea unei zile libere cu acest scop - unei zile libere plătite.
Cea mai puțin convenabilă variantă e acordarea unui concediu fără plată în ziua respectivă - o dată, pentru că angajatul are de pierdut, iar, în al doilea rând, pentru că firma ar trebui să opereze în Revisal o suspendare a contractului de muncă.
„Din punct de vedere tehnic, nefiind impusă o astfel de obligație, se poate apela fie la acordarea unei zile libere cu recuperare, fie la zilele de concediu neefectuate în anii precedenți (dacă există) sau chiar la cele din anul în curs.
De asemenea, dacă ne referim strict la persoanele care au raporturi de muncă active, ținând cont de faptul că în acest moment pot fi vaccinate numai cele care lucrează în domenii-cheie sau au peste 65 de ani și încă lucrează, atunci pot fi negociate în cadrul CCM sau chiar introduse în Regulamentul Intern clauze prin care, în aceste situații punctuale, salariații să beneficieze de zile libere plătite, conform art. 143 din Codul muncii.
Toate aceste variante pot fi aplicate de către toți angajatorii, indiferent de forma de organizare sau de finanțate (buget sau privat), interesul pentru sănătatea și securitatea lucrătorilor fiind unul comun.
Ca ultimă variantă, nu neapărat cea mai convenabilă, lucrătorii pot solicita acordarea unei zile libere fără plată, însă acest lucru ar presupune suspendarea contractului de muncă în zilele respective, fiind totodată și singurul caz în care s-ar impune modificări în Revisal. În acest caz este obligatorie solicitarea scrisă a lucrătorului.
Sintetizând, avem cinci variante:
- Zile libere cu recuperare
- Zile libere pentru compensarea orelor suplimentare deja efectuate
- Zile de concediu (neefectuate în anii precedenți sau pentru anul în curs)
- Zile libere plătite (negociate în CCM sau introduse prin RI)
- Zile libere (concediu) fără plată pentru soluționare unor probleme personale – implică suspendarea și transmiterea în Revisal conform HG nr. 905/2017”, a conchis Dan Năstase.