UPDATE: Autoritățile și instituțiile publice vor trebui să publice, pe propriile website-uri, toate solicitările primite de la cetățeni. Măsura, propusă pentru adoptare la votul decisiv

În proiectul de lege ce va ajunge în curând la votul decisiv al deputaților, având propunere de adoptare, scrie, mai exact, că autoritățile și instituțiile publice vor avea “obligația de a publica și actualiza pe pagina de internet proprie un registru public electronic al solicitărilor privind informațiile de interes public”.

Acest registru va conține, conform proiectului, cel puțin:

• solicitările scrise înregistrate, accesibile în întregime;
• răspunsurile asociate fiecărei solicitări emise de autoritate, accesibile în întregime, inclusiv anexe conținând orice date sau informații în format deschis și prelucrabil automat;
• soluția pe scurt de admitere sau respingere a fiecărei solicitări, iar în cazul respingerii, indicarea motivului de refuz, prin precizarea uneia dintre excepțiile legale;
• reclamațiile scrise înregistrate, care se depun în cazul refuzului explicit sau tacit al unei autorități ori instituții publice, accesibile în întregime;
• actele de soluționare a reclamațiilor scrise înregistrate;
• numărul, data și instanța emitentă a hotărârilor judecătorești rămase definitive prin care autoritatea sau instituția a fost obligată să furnizeze informații de interes public, precum și răspunsurile sau informațiile furnizate în baza acestor hotărâri.

Toate informațiile de mai sus vor trebui publicate de autoritățile și instituțiile publice numai după anonimizarea sau înlăturarea datelor cu caracter personal ce apar în documente.

Apoi, când vorbim despre situațiile în care se poate refuza furnizarea unui răspuns la solicitările făcute de cetățeni, excepțiile stabilite de Legea 544/2001 sunt cele legate de:

• informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate;
• informațiile privind deliberările autorităților, precum și cele care privesc interesele economice și politice ale României, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate;
• informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum și principiului concurenței loiale;
• informațiile cu privire la datele personale;
• informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare;
• informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces;
• informațiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecție a tinerilor.

După cum apare în proiectul legislativ, autoritățile sau instituțiile publice vor trebui să publice solicitările și răspunsurile la acestea în cel mult 15 zile de la data primirii, respectiv de la data emiterii lor.

Interesant este faptul că proiectul prevede ca, atunci când nu vor fi respectate noile obligații, sancțiunile să fie aplicate “conducătorului compartimentului pentru relații publice" sau "persoanei desemnate în scopul asigurării accesului la informațiile de interes public, precum și conducătorului autorității sau instituției publice în cauză”. Amenzile pe care le vor putea primi aceste persoane vor fi cuprinse între 500 și 2.500 de lei.

Sancționarea persoanelor direct răspunzătoare de publicarea acestor date e necesară fiindcă, potrivit motivării ce însoțește proiectul legislativ, “măsurile de transparentizare introduse nu cad sub riscul de a rămâne neimplementate, iar practica refuzurilor abuzive de a furniza informații cetățenilor este și mai mult împiedicată, acesta fiind unul din obiectivele principale ale proiectului”.

Proiectul prevede că vor avea această nouă obligație toate autoritățile ori instituțiile publice ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, regiile autonome, societățile aflate sub autoritatea sau, după caz, în coordonarea ori în subordinea unei autorități publice centrale sau locale, dar și partidele politice, federațiile sportive și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică, cât și persoanele juridice de drept public sau entități publice care beneficiază de finanțare din bani publici.

Atenție! Proiectul legislativ prezentat nu se aplică acum. Acesta trebuie să fie adoptat la Camera Deputaților, promulgat de președintele țării și publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.