ACCES PREMIUM
De ce premium?
UPDATE: Firmele străine cu locul conducerii efective în România trebuie, mai nou, să depună bilanțuri anuale inclusiv aici
Companiile străine al căror loc al conducerii efective se află în România sunt obligate, mai nou, să depună situații financiare anuale atât în statul de înființare, cât și în România, conform unei recente ordonanțe de urgență. Conform specialiștilor, o asemenea obligație de a face o dublă raportare nu există actualmente pentru companii.
Articolul continuă mai jos
„Persoanele juridice străine, inclusiv cele aparținând Spațiului Economic European, care au locul conducerii efective în România, vor avea, din acest an, obligația de a întocmi situații financiare anuale în România, conform unui proiect de modificare a Legii contabilității, aflat în consultare publică. În cazul în care textul nu va mai suferi ulterior modificări, persoanele juridice străine vor trebui să întocmească situații financiare pentru întreaga activitate, atât în statul în care sunt înființate, cât și în România”, a atras atenția recent, într-un punct de vedere remis redacției noastre,
Diana Lupu, Partener Asociat, Global Compliance & Reporting, EY România. Modificarea la care s-a referit specialista a apărut între timp în Monitorul Oficial - e vorba de
OUG nr. 13/2021, publicată vineri în Monitor. Aceasta este
numai una dintre modificările pe care le prevede ordonanța recentă.
Ce ar trebui să facă firmele vizate de această nouă obligație? Pe scurt,
să-și întocmească evidențele contabile în conformitate cu legislația din România.
„Ceea ce ar fi indicat să facă societățile vizate de această modificare, din punct de vedere practic, pentru a evita, în primul rând, potențiale riscuri fiscale la calculul impozitului pe profit, ar fi să întocmească evidențele contabile conform reglementarilor contabile aplicabile pentru societățile românești (având în vedere, în principal, Ordinul Ministerului Finanțelor 1.802/2014). Iar primul pas, care nu va fi lipsit de provocări, va fi retratarea/transpunerea soldurilor inițiale la data la care se face modificarea rezidenței fiscale”, a explicat Diana Lupu.
Conform specialistei, companiile străine rezidente fiscal în România sunt obligate să plătească aici impozit pe profit, însă până acum
n-aveau obligația de a organiza contabilitatea conform regulilor noastre. Practic, ceea ce până acum a fost doar o opțiune a devenit o obligație începând cu anul 2021:
„Încă din 2016, companiile străine rezidente fiscal în România sunt obligate la plata impozitului pe profit în România, însă nu și la organizarea contabilității în România. Cum calculul impozitului pe profit are la bază evidențele contabile, în practică, aceste societăți puteau să aleagă dacă folosesc ca bază evidențele contabile întocmite conform regulilor statelor unde sunt înființate sau pregătesc un set adițional de evidențe contabile în România, aplicând aceleași reguli ca societățile românești.”De fapt, partenerul asociat de la EY spune că OUG 13/2021 vine cumva în completarea unor modificări introduse în Codul fiscal, pe final de 2020, prin Legea 296/2020.
„Astfel, potrivit Legii 296/2020, publicată în decembrie 2020, persoanele juridice străine, rezidente fiscal în România potrivit locului conducerii efective, au (între altele) obligația să conducă și să păstreze în România evidența contabilă, respectiv să întocmească situațiile financiare conform legislației contabile din România.Această prevedere a venit să stabilească, în fapt, cadrul necesar pentru calculul impozitului pe profit de către companii, la plata căruia sunt obligate, conform Codului fiscal în vigoare începând cu 2016, toate persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România. Ca regulă generală, calculul impozitului pe profit se face pornind de la evidențele contabile. Doar că, până la acest moment, acest tip de societăți nu au fost menționate între entitățile obligate să organizeze și să conducă evidența contabilă în România.Practic, modificarea pe care Ministerul Finanțelor o are în vedere la Legea contabilității trebuie interpretată în legătură cu prevederea referitoare la obligația de a conduce și păstra în România evidența contabilă, introdusă prin Legea 296/2020. Pentru că, în acest proiect de ordonanță, se vorbește tocmai despre obligația persoanelor juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România de a organiza și conduce contabilitatea conform Legii 82/1991.La acest moment, în ceea ce am putut vedea în proiectul supus consultării, nu sunt incluse prevederi specifice referitoare la pregătirea evidențelor contabile și întocmirea situațiilor financiare de către aceste societăți - cum ar fi, de exemplu, retratarea/translatarea soldurilor inițiale și prezentarea informațiilor comparative în situațiile financiare anuale pentru primul an în care aceste societăți sunt obligate să întocmească evidențe contabile în România. Este doar menționată obligația pe care trebuie să o îndeplinească persoanele juridice străine”, a lămurit Diana Lupu.
Totuși, cei de la EY consideră că dispozițiile ordonanței sunt
neclare în privința reglementărilor contabile care ar trebui să se aplice firmelor străine.
„Acest lucru, din punctul nostru de vedere, menține neclaritatea cu privire la reglementările contabile aplicabile acestor persoane juridice străine. Nici aria de aplicabilitate a Reglementărilor contabile, așa cum au fost ele aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor 1.802/2014, nu este actualizată pentru a include prevederi referitoare la persoanele juridice străine cu locul de exercitare a conducerii efective situat în România.Pe de altă parte, dacă reglementările contabile aplicabile acestor societăți în statul în care sunt înregistrate transpun aceleași directive europene care sunt implementate și în legislația românească (se supun acelorași reguli), am putea spune că există argumente pentru a susține că cerințele din Legea contabilității ar fi, cel puțin parțial, îndeplinite. Evidențele contabile fiind întocmite în statul în care aceste societăți sunt înregistrate și supunându-se unor reglementări comune, nu ar mai fi necesară decât stabilirea unor reguli clare de transpunere. Este, practic, ceea ce așteptăm cu interes – clarificarea detaliilor”, a adăugat sursa citată.
--
Acest material este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale, conform
termenilor și condițiilor de furnizare a serviciilor avocatnet.ro. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi o solicitare pe adresa
office@avocatnet.ro.
Comentarii articol (1)