Comisioanele din vânzări și alte sume încasate pe lângă salariul fix: Ce ar trebui să știi despre acestea

Salariul reprezintă contraprestația pe care angajatorul este obligat să o plătească angajatului pentru munca prestată în baza unui contract individual de muncă. Cu alte cuvinte, principalul element al contraprestației la care angajatul are dreptul pentru munca prestată este salariul.

Codul muncii, ca principal act normativ în baza căruia se desfășoară relația de muncă, include în noțiunea de salariu și:

• sporurile;
• indemnizațiile;
• alte adaosuri negociate și convenite de părți și prevăzute în contractul individual sau colectiv de muncă, dar și în regulamentele interne.

Codul fiscal extinde sfera veniturilor care sunt asimilate salariului, venituri care sunt taxate și/sau impozitat diferențiat, în funcție de natura lor, existând și venituri care nu intră în baza de calcul a impozitului și a contribuțiilor, cum ar fi sumele acordate telesalariaților, cu încadrarea în plafonul maxim de 400 de lei lunar.

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfășoară o activitate în baza unui contract de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor.

În privința modului de calcul al punctajului lunar, anual sau mediu anual, așa cum prevede legislația în vigoare în acest moment, acesta se calculează prin raportarea câștigului salarial brut lunar sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică.

Câștigul salarial brut/salariu lunar brut reprezintă veniturile din salarii sau asimilate salariilor care au constituit/constituie baza de calcul al contribuției de asigurări sociale, conform legislației în vigoare pentru perioadele ulterioare datei de 31 martie 2001.

În același timp, ANAF are obligația de a transmite Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) informațiile necesare stabilirii, în sistemul public de pensii, a stagiului de cotizare realizat și a punctajului lunar, în vederea acordării prestațiilor de asigurări sociale.

Astfel, cu excepția veniturilor pentru care nu există obligația de reținere și virare a contribuției de asigurări sociale, baza lunară de calcul  reprezintă câștigul brut realizat din salarii și venituri asimilate salariilor care, în cazul salariaților, include:

• veniturile din salarii, în bani și/sau în natură, obținute în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege;
•  indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții de demnitate publică;
• indemnizațiile din activități desfășurate ca urmare a unei funcții alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial;
• sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz, precum și sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete și altele asemenea;
• sumele reprezentând participarea salariaților la profit;
• sume reprezentând salarii/diferențe de salarii, stabilite prin lege sau în baza unor hotărâri judecătorești rămase definitive și irevocabile/hotărâri judecătorești definitive și executorii, inclusiv cele acordate potrivit hotărârilor primei instanțe, executorii de drept;
• indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, altele decât cele acordate pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare, primite de salariați, potrivit legii, pe perioada delegării/detașării, după caz, în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depășește plafonul neimpozabil;
• indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate suportate de angajator sau din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii, primite pe perioada în care persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor beneficiază de concedii medicale și de indemnizații de asigurări sociale de sănătate;
• veniturile reprezentând plăți compensatorii suportate de angajator potrivit contractului colectiv sau individual de muncă, cu excepția celor acordate la momentul disponibilizării, venitul lunar de completare sau plățile compensatorii, suportate din bugetul asigurărilor de șomaj, potrivit actelor normative care reglementează aceste domenii;
• orice alte sume sau avantaje în bani ori în natură.

Art. 76 alin. (2) lit. s) din Codul fiscal face referire la orice sumă și/sau avantaj în bani sau în natură și, cu excepția celor prevăzute la alin (4) al aceluiași articol, se referă, fără a se limita, la:

• utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii sau închiriat de la o terță persoană, în scop personal, cu excepția deplasării pe distanță dus-întors de la domiciliu sau reședință la locul de muncă/locul desfășurării activității;
• cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum și alte bunuri sau servicii oferite gratuit ori la un preț mai mic decât prețul pieței;
• împrumuturi nerambursabile;
• anularea unei creanțe a angajatorului asupra angajatului;
• abonamentele și costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;
• permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;
• primele de asigurare, precum și cu serviciile medicale furnizate sub formă de abonament plătite de către suportator pentru angajații proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii și asimilate salariilor, la momentul plății acestora, altele decât cele obligatorii și cele care se încadrează în excepțiile prevăzute expres;
• bilete de valoare sub forma tichetelor cadou acordate potrivit legii, cu excepția destinațiilor și limitelor prevăzute la art. 76 alin. (4) lit. a), tichetelor de masă, voucherelor de vacanță, tichetelor de creșă și tichetelor culturale;
• indemnizația de hrană și indemnizația de vacanță acordate potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Decizia ICCJ - RIL nr. 5/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 480 din 5 iunie 2020 prevede: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 139 alin. (1) lit. a), art. 142 lit. s) pct. 3, precum și ale art. 157 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, indemnizația de hrană acordată personalului din sistemul sanitar, în conformitate cu dispozițiile art. 18 alin. (1) și (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, se cuprinde în baza de calcul al contribuției de asigurări sociale și în baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, începând cu data de 1 ianuarie 2018.”).

În aceste condiții, primele, bonificațiile, comisioanele și alte avantaje în bani sau în natură vor fi incluse în baza de calcul a impozitului și contribuțiilor obligatorii și constituie venitul brut al salariaților, acesta fiind luat în calcul pentru determinarea punctajului lunar.

Deși nu există un dezavantaj al salariaților din acest punct de vedere, problema se pune sub aspectul stabilității veniturilor, aspect de care poate depinde, de exemplu, acordarea unui credit bancar.

Cu toate că, din punct de vedere legal, ANAF are obligația să comunice CNPP, pentru fiecare contribuabil, situația veniturilor pentru care s-au reținut și s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale, angajatorul are obligația ca, la încetarea contractului de muncă, să-i elibereze fostului salariat o adeverință care să ateste activitatea desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă și în specialitate, precum și un extras din registru  electronic de evidență a salariaților.

Observăm că, deși textul HG 905/2017 face referire la salariu, această obligație trebuie coroborată cu dispozițiile art. 160 din Codul muncii și cele privind baza de calcul a veniturilor supuse impozitării și taxării conform Codului fiscal.

Angajatorul are obligația de a elibera adeverința menționată anterior numai la încetarea raportului de muncă, nu și interdicția de o elibera oricând, la solicitarea salariatului. În același timp, salariații au posibilitatea să verifice atât veniturile pe care angajatorii le-au declarat conform dispozițiilor legale, cât și baza de calcul, prin accesarea serviciului electronic de evidență fiscală accesibil pe portalul ”Spațiul Privat Virtual” disponibil la această adresă.

Conform descrierii, „Prin serviciul «Spațiul Privat Virtual» [SPV] puteți să vă informați asupra obligațiilor fiscale pe care le aveți neplătite, puteți descărca decizii de impunere începând cu anul 2013, puteți verifica cum declară angajatorul dvs. contribuțiile de asigurări sociale și nu numai atât. SPV se îmbogățește permanent. Serviciul este disponibil persoanelor din toată țara”.