avocatnet.ro 
La nevoie, aceștia se folosesc de anumite documente standard la nivel european pentru a dovedi calitatea de asigurat. În această perioadă, în care firmele au recurs mai mult la telemuncă, în care detașările nu s-au mai făcut ca înainte, din cauza restricțiilor impuse de state, unele dintre regulile aplicabile înainte nu au mai fost incidente noilor situații de muncă. Câteva lămuriri oficiale, venite de la autoritățile europene:
Într-un material recent despre „impacul COVID-19 asupra mobilității internaționale a lucrătorilor”, în contextul în care restricțiile au împiedicat destul de mult mobilitatea angajaților peste frontiere, KPMG pune în vedere angajatorilor ai căror salariați desfășoară activitatea în mai multe state europene în aceeași perioadă de timp să fie atenți la valabilitatea formularelor S1 și A1:
„În caz de pluriactivitate, lucrătorul are dreptul să beneficieze de servicii medicale atât în statul unde este angajat cât și în statul membru de reședință, în baza unui formular S1 valabil. Prin urmare, în acestă perioadă, este cu atât mai important să ne asigurăm că angajații mobili au formularele S1 valabile”.
Aici vorbim de angajații care au reședința într-un stat UE și lucrează atât acolo, cât și în alt stat UE unde este înregistrat angajatorul lor (statul unde sunt angajați). De pildă, sunt angajați în România, dar lucrează și aici, și în Germania, Austria - două sau chiar mai multe state membre pot fi în discuție.
Practic, dacă ne punem întrebarea unde sunt asigurați acești angajați, trebuie să știm că ei se pot afla în două situații, în funcție de unde este activitatea substanțială:
- Angajatul lucrează mai puțin de 25% din timpul total de muncă în statul de reședință (așadar, activitatea substanțială nu e în statul de reședință).
„În acest caz, angajatul este asigurat în statul membru unde este angajat și ar trebui să aibă deja un formular A1 valabil. Dacă în perioada crizei angajatul lucrează de acasă, din statul de reședință, în mod evident, timpul de lucru în țara de reședință va crește, putând depăși 25% din timpul total de lucru. Astfel, există riscul ca legislația de securitate socială aplicabilă să se modifice.
În acest sens Comisia Europeană a adus următoarele clarificări: pentru a determina dacă activitatea în statul de reședință este substanțială trebuie luată în calcul o perioadă de referință de 12 luni. Astfel, chiar dacă activitatea în țara de reședință depășește 25% din timpul total de lucru în perioada crizei, este important să se determine dacă se depășește acest procent într-o perioadă de 12 luni”, explică cei de la KPMG. - Angajatul lucrează mai mult de 25% din timpul total de muncă în statul de reședință (așadar, activitatea substanțială e în statul de reședință).
„În acest caz, angajatul este asigurat în statul membru de reședință și ar trebui să aibă deja un formular A1. Restricțiile și munca de la domiciliu nu fac decât să ducă la o creștere a timpului de lucru din statul de reședință”, punctează KPMG.
Specialiștii explică faptul că, în cazul detașărilor care au început înainte de perioada COVID-19 și activitatea s-a desfășurat de atunci în statul-gazdă, atunci se aplică în continuare legislația din țara de origine, conform formularului A1. Dacă însă activitatea se desfășoară în statul de origine, însemnând că angajatul lucrează de acasă, atunci se aplică legislația din țara respectivă. În al treilea caz, în care activitatea nu se desfășoară nici în statul unde e angajatorul, nici în cel de domiciliu, ci în alt stat UE, atunci formularul A1 deja obținut s-ar putea să nu mai fie valabil și este posibil ca legislația aplicabilă să se modifice. „Angajatorul ar trebui să verifice cu autoritățile competente dacă trebuie obținut un nou formular A1 astfel încât legislația aplicabilă să rămână cea a statului de origine”, spune KPMG.
| Formularul A1 | Atestat privind legislația aplicabilă - confirmă faptul că vă achitați contribuțiile sociale în altă țară din UE, dacă sunteți detașat sau lucrați în mai multe țări în același timp. Acest formular este emis de instituția de securitate socială în evidențele căreia figurați în țara de origine. |
| Formularul S1 | Certificat care vă atestă dreptul la asistență medicală în țara în care locuiți, atunci când aceasta nu coincide cu țara în care sunteți asigurat. Necesar pentru lucrători detașați, lucrători transfrontalieri, pensionari, funcționari publici și membrii de familie aflați în întreținerea acestora. |
Notă: Există mai multe formulare folosite la nivel european în domeniul securității sociale - puteți citi mai multe despre ele aici. Toate acestea sunt așa-numitele documente portabile.
„Ca și regulă generală, Regulamentele Europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială se aplică în continuare, dar se oferă o oarecare relaxare astfel încât lucrătorii să rămână asigurați în statul membru în care au fost asigurați anterior perioadei COVID-19”, spune KPMG referindu-se la perioada actuală.
Colino