UPDATE: Acordarea indemnizației lunare pentru urmașii victimelor Holocaustului, amânată pentru 2023

Indemnizația introdusă în OG 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile din 1940-1945 de Legea 154/2021 este menită să fie acordată urmașilor celor decedați sau dispăruți în timpul Holocaustului și are o valoare de 175 lei, cea mai mică valoare dintre cele prevăzute de OG 105.

Potrivit prevederilor Legii 154, această indemnizație trebuia să fie acordată din 1 ianuarie 2022, însă Guvernul a amânat intrarea în vigoare a acesteia pentru 1 ianuarie 2023, prin OUG 130/2021. CNPP a transmis, printr-un comunicat, că drepturile conform hotărârilor luate în 2021, cât și cele care se vor lua în 2022, vor începe să fie plătite din 1 ianuarie 2023.

Potrivit CNPP, documentele necesare pentru stabilirea calității de beneficiar (copil) sunt următoarele:

• cerere tip; 
• act de identitate al solicitantului - copie și original;
• certificat de naștere al solicitantului - copie și orginal;
• certificat de căsătorie al solicitantului, după caz - copie și original;
• certificat de deces al părintelui decedat - copie și original;
• decizie/hotărârea privind calitatea de beneficiar al OG nr. 105/1999 a părintelui decedat - copie;
• talon de pensie al solicitantului (în situația în care acesta este pensionar).

În situația în care părintele decedat nu a beneficiat de prevederile OG nr. 105/1999, dovada că acesta a suferit o măsură de persecuție din motive etnice, în perioada 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, se poate face cu acte oficiale eliberate de organele competente, cum sunt:  

• acte eliberate de Crucea Roşie Internaţională;
• acte eliberate de lagărele de concentrare;
• livrete militare sau adeverinţe eliberate de U.M. 02405 Piteşti, pentru persoanele care au fost în detașamentele de muncă obligatorie;
• carnet/foi de pontaj privind zilele de muncă obligatorie;
• carnet de identitate privind pe cei deportați în Moghilev;
• adeverinţe eliberate de Arhivele Naţionale Române sau de direcţiile judeţene ale acestora, ordine, dispoziţii etc.;
• buletine de evidenta a populaţiei, eliberate de postul de jandarmi din localitatea respectivă din Transnistria;
• acte eliberate de primăria oraşelor respective;
• certificate sau adeverinţe de la autorităţile militare ori civile româneşti;
• adeverinţe eliberate de alte autorităţi din Transnistria;
• alte asemenea acte oficiale.

Cererile de către casele județene și cea a Municipiului București au putut fi depuse încă din luna iunie a acestui an, atât la ghișeele instituțiilor, cât și prin intermediul poștei.

Legea nr. 154 stabileşte că indemnizaţia lunară va fi de 175 lei pentru urmaşii celui „decedat, dispărut sau exterminat în trenul morții, în timpul masacrelor îndreptate împotriva populaţiei minoritare, în timpul deportării în ghetouri şi lagăre de concentrare din străinătate, în timpul privării de libertate în locuri de detenţie sau în lagăre de concentrare, în timpul refugierii, expulzării sau strămutării în altă localitate, în timpul evacuării din locuinţa pe care o deţinea, în timp ce a făcut parte din detaşamentele de muncă forţată”.

Copiii supravieţuitorilor persecuţiilor din motive etnice vor primi şi ei această indemnizaţie lunară, dacă erau minori în perioada cuprinsă între 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945. Cei născuţi după data de 6 martie 1945 din părinţi supravieţuitori vor primi jumătate din această sumă.

Şi urmaşii celor îndreptăţiţi să primească această indemnizaţie o pot solicita, dacă părinţii lor, deşi ar fi avut dreptul, nu au beneficiat de ea.

„Acordarea de indemnizaţii compensatorii atât ultimilor martori ai Holocaustului din România, care şi-au văzut destinele ruinate de regimul dictatorial care a condus România în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, cât şi copiilor acestora, reprezintă recunoaşterea publică a tragediei prin care au trecut, a chinului care s-a extins de-a lungul generaţiilor şi a distrus vieţi. Societatea are tendinţa să uite că aceşti copii, ajunşi în prezent la o vârstă înaintată, cu o stare de sănătate precară, o situaţie materială dificilă şi ale căror venituri sunt foarte mici, alături de suferinţa proprie, au fost nevoiţi să trăiască cu suferinţa şi amintirile dramelor inimaginabile prin care au trecut părinţii lor”, se arata în nota de motivare ce a însoțit legea în faza de proiect.

Prevederile legii nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracţiuni contra păcii şi omenirii, celor care înainte de 23 august 1944 au desfăşurat o activitate fascistă în cadrul unei organizaţii sau mişcări de acest fel, celor care în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 au făcut parte din aparatul de represiune, securitate, miliţie şi din instanţele militare care au instrumentat şi au judecat procese politice ale opozanţilor regimului comunist, precum şi copiilor acestora.

În cadrul episodului cunoscut ca Pogromul de la Iași (29 și 30 iunie 1941), au fost uciși circa o treime dintre evreii orașului, peste 14.000 în doar două zile. În primul "tren al morţii", care a plecat din Iaşi în 30 iunie 1941, au fost îndesate circa 4.000 de persoane, dintre care au supravieţuit doar 1.242. Historia.ro notează că în cele două "trenuri ale morţii" au murit circa 7.000 de evrei.

Atenţie! Aceste indemnizaţii se vor plăti din 1 ianuarie 2023.