UPDATE: Ce servicii vor putea accesa digital companiile până în 2030. Politica de e-Guvernare, adoptată joi de Executiv

Pe ordinea de zi a ședinței Guvernului de ieri regăsim Propunerea de politică publică în domeniul e-Guvernării, aflată de ceva vreme în consultare și pe care Guvernul a aprobat-o în ședință.

„Problema de la care pornește politica publică este insuficienta dezvoltare în România a serviciilor publice electronice, problemă care poate fi tradusă, mai concret, prin numărul mic de servicii publice electronice care depășesc nivelul 2 de sofisticare digitală puse la dispoziție de instituțiile și autoritățile publice din România” - începe rezumatul acestei politici publice, prin care Guvernul își asumă trei obiective: să dezvolte serviciile publice electronice esențiale pentru firme și cetățeni până la așa-zisul nivel 4 de sofisticare digitală, să fortifice capacitatea entităților publice de a funcționa în mediul digital avansat și de a furniza servicii publice electronice „mature” până în 2030, dar și să îi „școlească” pe angajații statului pentru a le ridica nivelul actual al competențelor digitale (de asemenea, tot pe orizontul următorilor nouă ani). 

În ceea ce privește firmele și, de asemenea, viitorii antreprenori (start-up-urile), Guvernul pune pe tapet patru deziderate de simplificare:

• simplificarea procedurilor de înființare, gestiune și dezvoltare a unei companii în relația cu administrația publică, ca urmare a digitalizării serviciilor publice; Guvernul consideră că debirocratizarea procesului de înființare a unei societăți va încuraja antreprenorii să înființeze start-up-uri;
• simplificarea procedurii de desființare a unei companii: multiplicarea tranzacțiilor electronice pentru folosirea serviciului public online și, în speță, dezvoltarea și îmbunătățirea modalităților electronice existente de decizie, notificare, livrare și plată a serviciilor publice aferente desființării unei companii;
• introducerea sau generalizarea instrumentelor de e-Guvernare cu privire la raportările on-line, interoperabilitatea bazelor de date ale diverselor instituții, aplicarea principiului once-only (trad: doar o singură dată), extinderea semnăturii electronice şi a plăţilor on-line, digitalizarea proceselor de înscriere, autorizare, certificare, acreditare în raport cu autoritățile publice;
• înrolarea tuturor instituțiilor și autorităților publice în platforma Ghișeul.ro, astfel încât tot mai multe plăți să poată fi făcute prin aceasta; suplimentar, spune Guvernul, asta ar oferi posibilitatea investitorilor străini de a-și plăti taxele și impozitele cu ușurință.

Mai departe, în concret, Guvernul arată care e situația actuală și care e situația viitoare, dorită, a modului cum firmele îndeplinesc sau obțin de la stat anumite chestiuni legate de „evenimentele de viață” importante, așa cum le numește Guvernul: de la momentul înființării, solicitările de finanțare, relația cu autoritățile în materia angajaților, plata dărilor bugetare și până la momentul falimentului și desființării. De aici, înțelegem că Guvernul, în următorii ani, dorește să facă posibile pentru firme următoarele aspecte:

• pentru a ușura demararea unei afaceri, Registrul Comerțului va avea acces la și mai multe baze de date decât în prezent, de unde se deduce că celor care merg la registru le vor trebui, probabil, mult mai puține documente decât acum; 
• accesul extins al Registrului la alte baze de date ale autorităților va facilita, de asemenea, potrivit propunerii, tot ceea ce ține de vânzarea sau cumpărarea unei afaceri sau alte modificări în funcționarea acesteia;
• cât privește sursele de finanțare (de la stat), Guvernul vrea ca toate documentele importante să poată fi obținute, toate notificările să fie transmise numai în format electronic; de asemenea, interoperabilitatea între instituțiile și autoritățile statului ar trebui să scutească solicitantul sau beneficiarul fondurilor de procurarea unor hârtii pentru a le duce de la o entitate publică la alta; la fel și în ceea ce privește obținerea de garanții de la Fondul Național, precum și plimbarea unor hârtii de la/către bănci;
• la transferul de proprietate, comunicarea cu oficiile de cadastru se va face preponderent electronic, cu semnătură electronică, fără drumuri la sediile acestora;
• comunicarea angajatorului preponderent electronic cu Inspecția Muncii pentru obținerea unor documente.

Același document aflat azi pe masa Guvernului punctează numeroase deziderate de simplificare și digitalizare pentru operațiuni ce țin de obținerea permiselor auto, înregistrarea mașinii, contractele de închiriere și notarea lor la cartea funciară, pensionarea, eliberarea unor acte de identitate, solicitarea unor indemnizații, înscrierea la școală ș.a.m.d. Guvernanții vor inclusiv ca denunțătorul, de pildă, să fie notificat printr-un mesaj cu privire la înregistrarea sau progresul denunțului său. 

În document nu sunt specificate însă orizonturi clare pentru bifare tuturor acestor deziderate. În mare, propunerile ar trebui să fie implementate până în 2030.