Pensiile ocupaționale, un eșec? Deși măsura există de mai bine de un an, până acum nu s-a înființat niciun astfel de fond

„Până în prezent nu au fost primite solicitări de înființare a unor fonduri de pensii ocupaționale”, apare, mai exact, în raportul ASF cu privire la evoluția pieței pensiilor private în 2021.

Nu a cerut nimeni înființarea unui astfel de fond de pensii în condițiile în care Legea 1/2020 privind pensiile ocupaţionale este în vigoare de aproape un an și jumătate, iar ASF a completat cadrul legal prin elaborarea a nu mai puțin de 11 norme în acest sens.

Normele emise de ASF reglementează aspecte legate de înființarea și funcționarea fondurilor de pensii ocupaționale, actualizând în același timp și alte norme ce au incidență asupra activității de administrare a acestor fonduri.

Așadar, asta înseamnă că, în prezent, e posibilă înființarea schemelor și fondurilor de pensii suplimentare pentru salariați.

În plus, pentru a stimula înființarea de fonduri de pensii ocupaționale, se tot vorbește, de ceva vreme, de introducerea unor facilități suplimentare atât pentru salariați, cât și pentru angajatori. Astfel, sumele plătite la fondurile de pensii ocupaționale ar putea deveni cheltuieli deductibile, iar contribuțiile la astfel de fonduri de pensii ar putea fi considerate venituri neimpozabile.

Facilitățile suplimentare apar în mai multe proiecte de lege ce-și așteaptă votul decisiv în Parlament. Detalii suplimentare despre propunerile privind facilități ce vizează fondurile de pensii ocupaționale pot fi citite aici, aici și aici.

Ce sunt, mai exact, pensiile ocupaționale și cum pot fi ele acordate

Potrivit Legii nr. 1/2020, care, după cum spuneam, se aplică deja de peste un an, salariații din țara noastră pot obține o pensie ocupațională, adică o pensie suplimentară, care să vină în completarea pensiilor acordate în cadrul sistemelor de pensii din România. 

Pensia ocupațională este facultativă, schema de pensii fiind stabilită de fiecare angajator care vrea și poate (are capacitatea financiară) să ofere astfel de beneficii salariaților, iar un fond de pensii se poate organiza doar la inițiativa unui administrator autorizat. La un astfel de fond pot participa angajații unei singure firme sau ai mai multora.

Contribuțiile la fondul de pensii ocupaționale au două componente, și anume contribuția angajatorului și cea a salariatului. Dacă va decide să ofere aceste pensii ocupaționale, un angajator va trebui să ofere pensia tuturor salariaților săi și să vireze contribuțiile necesare.

Acest tip de pensie vine în plus față de pensia din Pilonul I, pensia din Pilonul II și pensia din Pilonul III, așa că poate fi considerată Pilonul IV.

La Pilonul I de pensii, adică la vistieria statului, merge o parte din contribuția datorată la pensii, la Pilonul II, ce este administrat privat, merge o altă parte din contribuția obligatorie la pensii, iar la Pilonul III, care e reprezentat de fondurile private, contribuie doar cine vrea, suplimentar, cu cât vrea.

Necesitatea apariției fondurilor de pensii ocupaționale a apărut în contextul în care, așa cum scrie în raportul ASF, “[s]chimbarea structurii de vârstă a populației, influențată de creșterea speranței de viață și de scăderea natalității, tendință care, conform estimărilor, se va menține și în următoarele decenii, va pune probleme semnificative sistemului de pensii de stat din perspectiva asigurării unui trai mulțumitor beneficiarilor”.

Astfel, pentru a elimina dependența exclusivă de pensia de stat, în multe țări sunt promovate pensiile private ca instrument de economisire, în plus față de pensia primită de la stat.