Fondul Proprietatea si-a comandat clip publicitar fara licitatie si cu clauze tinute la secret, desi este obligat sa respecte legea achizitiilor publice.
Toate contractele de achizitie atribuite de Fondul Proprietatea trebuie sa respecte prevederile legale referitoare la achizitiile publice, se stipuleaza in Hotarirea 1481/2005, care sta la baza activitatii Fondului. "Contractele de achizitie care vor fi atribuite de Fondul Proprietatea si a caror finantare este asigurata de la bugetul de stat se supun prevederilor legale privind achizitiile publice", se spune in lege.
In urma scandalului privitor la acordarea de publicitate din bani publici pe criterii politice, guvernul Tariceanu a completat anul trecut legislatia in domeniu. Noile prevederi obliga la publicarea unor anunturi de licitatii publice pentru orice contract media cu o valoare mai mare de 2.000 de euro. In pofida acestor prevederi, presedintele Fondului, Alexandru Paunescu, refuza sa spuna care este valoarea clipului pu-blicitar difuzat la tele-viziuni, precum si suma cheltuita cu acest scop.
Paunescu, mai cu coarne
Atribuirea contractului de realizare si difuzare a spotului publicitar s-a facut dupa ce conducerea Fondului a purtat discutii cu sase-sapte agentii de publicitate, ulterior fiind aleasa una cistigatoare, ne-a declarat Alexandru Paunescu.
"Avem un concurs de oferte, am dat in bransa sfoara in tara despre ce e vorba si am primit oferte de pret. Noi vrem sa cheltuim banii nostri, si nu pe cei ai cetatenilor, vrem sa fie un clip bun si de aceea le-am spus asta vrem, asta cautam", explica presedintele Fondului.
Alexandru Paunescu mai spune ca Fondul a primit o "hirtie speciala" din partea lui Alexandru Cojocaru, actual presedinte al Autoritatii Nationale de Reglementare si Monitorizare a Achizitiilor Publice (ANRMAP), prin care i se confirma ca nu este institutie publica si, ca urmare, nu trebuie sa respecte prevederile referitoare la transparenta achizitiilor.
Proprietatea mai cu mot
"Fondul Proprietatea nu este autoritate contractanta deoarece desfasoara activitati comerciale si, in plus, a si returnat statului cei 500.000 RON primiti de la acesta la infiintare", explica Codrin Vulcu, purtator de cuvint al ANRMAP. Acesta explica includerea prevederii privitoare la achizitiile publice in hotarirea de infiintare a Fondului prin faptul ca "cel care a scris-o nu stia despre ce este vorba", adica Guvernul.
Mai mult, societati comerciale la care statul este actionar si care sint independente financiar fata de acesta, obtinind profit, precum CFR Marfa sau Tarom, respecta in totalitate legea achizitiilor publice. Ca si la acestea, si la Fondul Proprietatea statul este deocamdata principalul actionar.
Pagubitii de Dacii, proprietari la Fond
Utilitatea clipului nu este de a face reclama Fondului, deoarece acesta "nu vinde si nu cumpara nimic", spune Paunescu.
"Greseala pe care a facut-o opinia publica si media este considerarea clipului unul de reclama. Acesta este o campanie sociala in favoarea Fondului, oamenii trebuie sa stie ce este cu acesta deoarece unii l-au asemanat cu FNI-ul sau cu FNA-ul, ceea ce este o timpenie".
Paunescu respinge si reclamarea clipului la CNA de catre Forumul Civic Romanesc, pe considerentul ca nu se poate estima la patru miliarde de euro capitalul social, dupa cum spune clipul. "Exista un act legal (n.r. - cel de infiintare a Fondului) care stabileste valoarea la acest nivel", spune Paunescu.
Pagubitii de Dacii, actionari la fond
Fondul Proprietatea ar putea acorda despagubiri si celor care, inainte de 1990, s-au inscris pe listele CEC si au depus bani pentru achizitionarea de autoturisme Dacia, opineaza presedintele Comisiei de buget-finante din Senat, Varujan Vosganian. "Daca activitatea Fondului Proprietatea va decurge in bune conditii, acesta ar putea acorda despagubiri si altor categorii de cetateni romani pagubiti, cum ar fi cei care au depus bani la CEC inainte de Revolutie pentru a-si cumpara masini Dacia, dar nu numai", a mai spus Vosganian.
Prigonitii din tara, si ei proprietari
Pe linga acestia se mai numara "cetatenii romani care au abandonat sau carora le-au fost confiscate proprietati in teritorii pierdute de Romania in conditii de razboi, cum ar fi Basarabia, Cadrilaterul si Banatul Sirbesc", a mai adaugat Vosganian. "Totusi, orice despagubiri ar acorda Fondul Proprietatea, acestea nu vor putea merge, cronologic, mai departe de anul 1940", a mai spus Varujan Vosganian.
Dupa calculele celor din Asociatia Pagubitilor de Autoturisme din Romania (APAR), sint 29.000 de persoane care au depus intreaga suma de 70.000 de lei, cit costa la vremea respectiva o Dacie, precum si 8.000 care au depus doar avansul. Statul trebuie sa le inapoieze acestora intre 86 de milioane si 220 de milioane de lei vechi, in functie de suma si de perioada in care aceasta a fost depusa.
In prezent, in Romania sint inventariate circa 800.000 de cereri de restituire sau despagubire.
Comentarii articol (0)