România, atenționată că încă n-a interzis practicile comerciale neloiale, pentru a proteja fermierii și furnizorii mici și mijlocii

„Comisia a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 12 state membre pentru netranspunerea normelor UE de interzicere a practicilor comerciale neloiale în sectorul agroalimentar. (...) Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere Austriei, Belgiei, Ciprului, Republicii Cehe, Estoniei, Franței, Italiei , Poloniei, Portugaliei, României, Sloveniei și Spaniei, solicitându-le să adopte și să notifice măsurile relevante. Statele membre au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde”, scrie în anunțul Comisiei.

Mai precis, este vorba de obligația de a transpune în legislația națională Directiva europeană 633/2019, chestiune ce trebuia făcută până la 1 mai 2021. Statele membre UE ar trebui să aplice aceste reguli noi cel târziu de la 1 noiembrie 2021, dacă nu reușesc începând cu 1 mai 2021. La noi, proiectul de lege inițiat în acest sens a fost adoptat de Senat în aprilie 2021, dar de-atunci se află în lucru la comisiile Camerei Deputaților.

Conform autorităților europene, noile reguli vor asigura protecția fermierilor și a furnizorilor mici și mijlocii împotriva practicilor comerciale neloiale ale marilor cumpărători din lanțul de aprovizionare cu alimente.

„Directiva privind practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar asigură protecția tuturor fermierilor europeni, precum și a furnizorilor mici și mijlocii, împotriva a 16 practici comerciale neloiale ale marilor cumpărători din lanțul de aprovizionare cu alimente. Directiva se referă la produsele agricole și alimentare comercializate în cadrul lanțului de aprovizionare, interzicând pentru prima dată la nivelul UE astfel de practici neloiale impuse unilateral de un partener comercial asupra altuia”, scrie în comunicat. Mai precis, este vorba de interzicerea următoarelor practici:

• plăți făcute mai târziu de 30 de zile pentru produsele agricole și alimentare perisabile;
• plata făcută mai târziu de 60 de zile pentru alte produse agroalimentare;
• anularea pe ultima sută de metri a comenzilor de produse agroalimentare perisabile;
• modificări unilaterale ale contractului făcute de către cumpărător;
• plăți care nu au legătură cu o anumită tranzacție;
• riscul de pierdere și deteriorare transferat furnizorului;
• refuzul unei confirmări scrise a unui contract de furnizare de către cumpărător, în ciuda cererii furnizorului;
• utilizarea incorectă a secretelor comerciale de către cumpărător;
• represalii comerciale din partea cumpărătorului;
• transferarea costurilor de examinare a reclamațiilor clienților către furnizor;
• returul produselor nevândute;
• plata furnizorului pentru stocare, afișare și listare;
• plata furnizorului pentru promovare;
• plata furnizorului pentru marketing;
• plata furnizorului pentru publicitate;
• plata furnizorului pentru personalul cumpărătorului și amenajarea spațiilor.

„În conformitate cu directiva, fermierii și furnizorii mici și mijlocii, precum și organizațiile care îi reprezintă, vor avea posibilitatea de a depune plângeri împotriva unor astfel de practici din partea cumpărătorilor lor. Statele membre trebuie să instituie autorități naționale desemnate care să trateze plângerile. Confidențialitatea este protejată în temeiul acestor norme pentru a evita orice posibile represalii din partea cumpărătorilor”, mai scrie în comunicatul Comisiei Europene.

Aceste interdicții sunt detaliate pe larg în proiectul de lege aflat la Parlament, în care scrie că plângerile vor fi adresate Consiliului Concurenței. Pentru încălcarea lor, companiile vor risca, pe viitor, amendarea cu sute de mii de lei.

Conform regulilor europene, inițierea unei proceduri de infringement poate duce, în final, dacă un stat membru nu cooperează, la amendarea acestuia de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Momentan, în acest caz lucrurile se află abia la început, astfel că România are timp destul pentru a adopta legea și a o pune în aplicare.

Atenție! Proiectul de lege trebuie adoptat de deputați, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial pentru a se aplica.