CCR: Companiile nu pot preda deșeurile cui vor. Acestea trebuie predate firmei de salubritate autorizate de autoritățile locale

Mai precis, este vorba de Decizia CCR 358/2021, ce a fost publicată marți în Monitorul Oficial. Prin aceasta, judecătorii au respins excepția de neconstituționalitate ridicată de o firmă din București cu privire la Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006.

Vizată era prevederea care stabilea că „Operatorii, în conformitate cu prevederile legale, au dreptul la: (...) exclusivitatea prestării serviciului de salubrizare pe raza unităților administrativ-teritoriale, acordată fie în baza hotărârii de dare în administrare, fie în baza hotărârii de atribuire și a contractului de delegare a gestiunii”, care a mai fost analizată și în trecut de către CCR.

Judecătorii au stabilit, în esență, că sunt neîntemeiate criticile conform cărora persoanele fizice și persoanele juridice sunt împiedicate să aleagă liber operatorul de salubritate, în funcție de cerere și ofertă sau în funcție de raportul calitate-preț (chestiuni specifice economiei de piață). Aceștia au spus că, din moment ce vorbim de un interes public, autoritățile locale stabilesc cine se ocupă de colectarea, transportarea și depozitarea deșeurilor.

„S-a reținut, în esență, că serviciul public de salubrizare a localităților are implicații de ordinul interesului public al unei anumite comunități, și, făcând parte din sfera serviciilor comunitare de utilități publice, se află sub controlul, conducerea și coordonarea autorităților administrației publice locale sau a asociațiilor de dezvoltare intercomunitară. S-a mai reținut că norma juridică criticată nu conferă un drept de exclusivitate unui anumit operator, ci asigură posibilitatea exercitării în concret a obligațiilor specifice, asumate prin actele juridice indicate mai sus, operatorului care, cu respectarea legii, gestionează serviciul de salubrizare. 

Așadar, textul legal examinat nu face decât să întărească efectul acelor acte juridice în baza cărora un operator, în condiții de transparență și egalitate de tratament, a dobândit gestiunea serviciului public de salubrizare. Totodată, dispozițiile criticate au menirea de a asigura realizarea efectivă a salubrizării localităților, dincolo de voința fiecărui individ. Fiind un serviciu de interes public, ar fi inadmisibil ca acesta să fie lăsat la libera apreciere a individului, care poate fi de acord sau nu ca prestarea acestui serviciu să fie realizată de un anumit operator, punând astfel în pericol sănătatea publică, valoare ocrotită la nivel constituțional (...)”, scrie în decizia Curții.

Deși s-a susținut că operatorul de salubritate autorizat ar fi responsabil numai de deșeurile din spațiile publice, nu și de cele din spațiile private, judecătorii au respins această idee, spunând că interesul public are prioritate.

„De asemenea, în acord cu cele reținute în jurisprudența sa în materie, Curtea mai reține că rațiunea textului de lege criticat rezidă în faptul că salubrizarea localităților are natura juridică a unui serviciu public, desfășurat în interesul întregii comunități locale, și de aceea desfășurarea acestuia se face doar de către operatori licențiați, în condițiile legii speciale, cu respectarea principiilor protecției sănătății populației și a conservării și protecției mediului înconjurător.

Mai mult, este lipsită de relevanță distincția între colectarea deșeurilor depozitate în spații proprietate privată/respectiv deșeurilor depozitate în spații publice, de vreme ce natura de «serviciu public de salubrizare a localităților» are în vedere interesul public al unei anumite comunități, respectiv satisfacerea nevoilor comunităților locale de salubrizare a localităților, făcând astfel parte din sfera serviciilor comunitare de utilități publice, fără a avea relevanță proveniența deșeurilor sau locul de depozitare”, au adăugat judecătorii CCR.

Context. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o companie din București după ce aceasta a fost amendată pentru că avea un contract de colectare, transport și depozitare a deșeurilor cu alt operator decât cel autorizat de autoritățile locale. Societatea susținuse că operatorul autorizat de autoritățile locale era responsabil numai de deșeurile colectate din spațiile publice, nu și de cele colectate din spațiile private, cum este, de exemplu, spațiul unei firme. Totuși, așa cum am detaliat mai sus, CCR a respins această critică.