avocatnet.ro 
Mai exact, potrivit motivării instanței, au fost încălcate dispozițiile art. 67 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 și, prin urmare, plățile efectuate în acest sens se consideră a fi fragmentate în vederea eludării plafonului de 10.000 lei prevăzut de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în numerar.
Concret, potrivit prevederilor amintite din Legea nr. 31/1990, “[d]ividendele se distribuie asociaților proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat, opțional trimestrial pe baza situațiilor financiare interimare și anual, după regularizarea efectuată prin situațiile financiare anuale, dacă prin actul constitutiv nu se prevede altfel. Acestea se pot plăti în mod opţional trimestrial în termenul stabilit de adunarea generală a asociaţilor sau, după caz, prin legile speciale, regularizarea diferenţelor rezultate din distribuirea dividendelor în timpul anului urmând să se facă prin situaţiile financiare anuale.”
În acest sens, textul de lege este însă neclar, potrivit sublinierilor făcute de Bogdan Costea, Tax Partner în cadrul Viboal FindEx, pentru avocatnet.ro, opinie fundamentată pe expertiza profesională a echipei din care face parte, care este preponderent contabilă și fiscală.
“Considerăm că nu rezultă cu evidență faptul că, prin termenii «trimestrial» sau «anual» utilizați, ar trebui să înțelegem o dată pe trimestru sau o dată pe an.”
În susținerea afirmațiilor de mai sus, specialistul în taxe a exemplificat cu următoarea speță în care o societate decide să distribuie dividende în trimestrul 2, în baza situațiilor financiare interimare întocmite pentru trimestrul 1. Presupunem că societatea respectivă are un profit de 50.000 lei la finalul trimestrului 1 și un rezultat reportat de 100.000 lei. Acționarii acesteia decid să distribuie, în luna aprilie, 50.000 lei dividende din rezultatul reportat, sens în care emit o hotărâre a Adunării Generale a Asociaților (AGA). Ulterior, în luna mai, asociații decid să distribuie încă 100.000 lei dividende din rezultatul reportat și din profitul curent, sens în care mai emit încă o hotărâre AGA.
Deși au fost două distribuiri de dividende, acestea s-au efectuat în același trimestru, în baza aceluiași set de situații financiare.
Astfel, din punctul de vedere al lui Bogdan Costea, termenul “trimestrial” se poate utiliza și în acest caz.
De altfel, dispozițiile art. 111 din Legea nr. 31/1990 stabilesc, după cum a mai adăugat expertul în taxe, faptul că adunarea generală ordinară se întrunește cel puțin o dată pe an. “De aici rezultă că adunarea AGA se poate întruni de mai multe ori pe an, neexistând vreo limitare în acest sens, iar, cu ocazia acestor întruniri, se poate agrea și distribuirea de dividende în baza celor mai recente situații financiare (cele anuale sau trimestriale).”
În concluzie, conform clarificărilor oferite de Bogdan Costea, termenul “anual”, spre exemplu, poate fi interpretat și în sensul de “în fiecare an”, și nu doar “o dată pe an”.
”Dar, așa cum am precizat mai sus, textul legii nu este suficient de clar, lăsând loc de interpretare. În concluzie, ca urmare a neclarității textului citat mai sus, consider că interpretarea se poate realiza în ambele sensuri", după cum a mai evidențiat Tax Partnerul Viboal FindEx, adică și în sensul în care dividendele se distribuie de maximum patru ori pe an, în cazul situațiilor financiare interimare, sau maximum o dată pe an, în cazul situațiilor financiare anuale, dar și în sensul în care dividendele se distribuie trimestrial sau anual, ori de câte ori acționarii decid acest lucru.
De asemenea, privind aspectul dacă cele unspreceze tranzacții din speța menționată constituie plăți fragmentate în accepțiunea art. 2 lit. b) din Legea nr. 70/2015 (plată fragmentată – “fracționarea sumei de plată în mai multe tranșe, pentru a evita plafonul de plată în numerar stabilit prin lege”), specialistul a adus în discuție și dispozițiile art. 4 alin. (4) din Legea 70/2015, care stabilesc în mod expres că “[o]peraţiunile de plăţi în numerar efectuate de persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), către persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi restituiri de împrumuturi sau alte finanţări se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către o persoană. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către o persoană, pentru tranzacţiile mai mari de 10.000 lei”.
Dispoziția legală face referire expresă la termenul “tranzacție”, însă acesta, după cum a afirmat specialistul, nu este definit în cuprinsul legii.
În speța menționată, petenta a invocat faptul că fiecare hotărâre a asociatului unic reflectă o tranzacție separată, astfel că plafonul ar fi trebuit aplicat pentru fiecare decizie a asociatului unic.
Pe de altă parte, instanța a considerat însă că Legea societăților nu îi permitea petentei să efectueze unsprezece distribuiri de dividende într-un an, motiv pentru care a considerat că acestea sunt, în fapt, plăți fragmentate pentru o singură tranzacție, respectiv o singură distribuire de dividende, chiar dacă au existat mai multe decizii.
“Așa cum am precizat mai sus, având în vedere că textul legislativ este neclar, se poate considera că motivarea instanței își găsește fundamentarea în dispozițiile Legii nr. 31/1990”, a mai punctat specialistul în taxe.
De aceea, potrivit concluziilor trase de Bogdan Costea:
- în măsura în care interpretarea textului art. 67 din Legea nr. 31/1990 se face în sensul că, prin termenii “anual” și “trimestrial”, se înțelege “o dată pe an” și “o dată pe trimestru”, “atunci rezultă că petenta nu ar fi avut dreptul legal să facă mai mult de o distribuire de dividende (...), în speță, o singură tranzacție, or aceasta a efectuat 11 distribuiri, astfel că plățile subsecvente acestor distribuiri nu puteau fi decât plăți fragmentate ale aceleiași tranzacții.”
- în măsura în care interpretarea textului art. 67 din Legea nr. 31/1990 se face însă în sensul în care, prin termenii “anual” și “trimestrial”, se înțelege “în fiecare an” și “în fiecare trimestru”, “atunci rezultă că petenta avea dreptul legal să facă mai multe distribuiri de dividende în anul respectiv, fiecare dintre acestea reflectând o tranzacție separată, astfel că plățile aferente acestor distribuiri nu ar trebui considerate plăți fragmentate.”
În concluzie, pornind de la speța analizată, principalele aspecte la care specialistul consideră că firmele ar trebui să fie atente atunci când repartizează dividendele, pentru a nu ajunge în situația de a primi amenzi, “ar fi important ca firmele să analizeze actele constitutive în ceea ce privește modul de distribuire a dividendelor și să facă completări în consecință, în funcție de cum doresc acționarii acestora să aibă loc distribuirile de dividende”, mai ales că, așa cum am văzut mai sus, legea le permite acționarilor să stabilească, prin actul constitutiv, un mod expres de distribuire a dividendelor, a conchis Bogdan Costea.
marianonea