UPDATE: Firmele care vor să obțină bani prin finanțare participativă vor apela numai la furnizori autorizați de ASF, a votat Senatul

Concret, este vorba de Regulamentul european 1.503/2020, care se aplică direct în toate statele membre UE începând din 10 noiembrie 2021. Totuși, pentru ca actul normativ să fie cu adevărat funcțional în România, la Parlament se dezbate un proiect de lege prin care se va stabili că intermediarii vor fi autorizați de ASF și prin care se vor stabili, totodată, sancțiunile pe care le vor risca aceștia. Documentul mai trebuie să treacă și de Camera Deputaților ca să se aplice.

Cum funcționează mecanismul crowdfunding-ului? În esență, furnizorii de servicii de finanțare participativă vor acționa ca intermediari între firmele care vor să obțină bani pentru afacerile lor și potențialii investitori, prin intermediul unui site. Investitor va putea fi orice persoană fizică sau juridică ce va acorda, prin acel site, împrumuturi în bani sau care va cumpăra, prin acel site, părți sociale la SRL-ul care cere finanțare.

Astfel, prin proiectul de lege se va stabili că, în România, entitatea competentă în domeniul finanțărilor participative va fi ASF. Firmele care vor dori să devină furnizori de servicii de crowdfunding vor trebui să obțină o autorizație de la ASF (cererile complete vor fi analizate și soluționate, de principiu, într-un termen maxim de trei luni) și vor fi înscrise într-un registru special. Tot ASF va putea să retragă autorizațiile acordate, dar și să efectueze controale la furnizori.

Furnizorii vor putea fi numai persoane juridice. Totodată, pentru a deveni furnizor de servicii de finanțare participativă, vor trebui îndeplinite mai multe condiții enumerate în regulamentul european, printre care se numără:

• absența cazierului judiciar (privind încălcarea legislației comerciale, de insolvență, în domeniul serviciilor financiare, în materia combaterii spălării banilor, în materie de fraudă sau privind răspunderea profesională) pentru persoanele fizice care vor administra firma și pentru acționarii care dețin cel puțin 20% din capitalul social sau din drepturile de vot;
• faptul că persoanele fizice implicate în administrarea firmei posedă, la nivel colectiv, suficiente cunoștințe, competențe și experiență pentru a asigura administrarea și că acestea sunt obligate să dedice suficient timp pentru îndeplinirea sarcinilor lor.

Companiile care intermediază finanțările participative vor trebui să pună la dispoziția potențialilor investitori o fișă cu informații esențiale legate de investiție, care să fie redactată cel puțin în limba română.

Funizorii vor trebui să verifice firmele care vor să apeleze la serviciile lor pentru a obține bani de la potențialii investitori. Conform regulamentului european, furnizorii de servicii de crowdfunding vor trebui să obțină dovada că firma care vrea să obțină finanțare n-a încălcat legislația comercială, a insolvenței, a serviciilor financiare, a combaterii spălării banilor, a combaterii fraudelor sau a răspunderii profesionale. Totodată, va trebui obținută dovada că firma respectivă nu este stabilită într-un așa-zis paradis fiscal (jurisdicție necooperantă sau țară cu grad de risc ridicat).

În altă ordine de idei, proiectul de lege vine și cu amenzi pentru furnizorii de servicii de crowdfunding care vor încălca legislația europeană în domeniu. Acestea vor începe de la 5.000 de lei, însă vor putea ajunge și la 2,4 milioane de lei sau 5% din cifra de afaceri anuală totală. Cei care vor activa fără autorizarea ASF vor risca între trei luni și un an de închisoare sau o amendă penală.

Atenție! Deși regulamentul european se aplică direct în România de la 10 noiembrie 2021, proiectul de lege trebuie adoptat de Parlament, promulgat prin decret prezidențial și publicat în Monitorul Oficial pentru a se aplica.