avocatnet.ro 
Conform OUG nr. 117/2021, angajatorii care nu achită la timp salariile și depășesc termenul stabilit cu mai mult de o lună pot fi sancționați de acum cu amendă de la 5.000 de lei până la 10.000 de lei pentru fiecare salariat care nu și-a primit remunerația. Sunt exceptați angajatorii care află sub incidența Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
„[Î]ncălcarea de către angajator a obligației prevăzute la art. 166 alin. (1) cu mai mult de o lună, de la data de plată a salariului, stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a plătit salariul, cu excepția situației în care angajatorul se află sub incidența Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență”, scrie, mai exact, ordonanță.
Până acum nu vorbeam de o amendă pentru nerespectarea art. 166 alin. (1): „Salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz”. Nerespectarea acestei obligații nu e sancționată printr-o amendă în Codul muncii, în mod direct.
Neplata salariilor este adesea listată de inspectorii de muncă drept una dintre neregulile cele mai des întâlnite în practică. Așa cum explicam cu altă ocazie, angajații care nu sunt plătiți au la dispoziție sesizarea ITM-urilor ori să-i dea pe angajatori în judecată.
„Există situații în care petenții sunt nemulțumiți de faptul că, în urma controlului inspectorilor de muncă, angajatorii nu le-au plătit imediat salariile restante sau nu au anulat decizia de concediere. Din punct de vedere juridic, lucrurile trebuie înțelese ca un conflict de drepturi, între două părți semnatare ale unui contract, asupra căruia doar o instanță de judecată se poate pronunța, în conformitate cu legislația din România. Inspecția Muncii nu se poate substitui altor instituții ale statului român, însă suntem preocupați de extinderea competențelor inspectorilor de muncă și, în acest sens, am înaintat către MMPS o propunere privind stabilirea unei sancțiuni pentru neplata salariului”, se arată în raportul de activitate pentru 2020 al Inspecţiei Muncii.
Până acum, inspectorii de muncă puteau doar să sancționeze indirect un angajator care nu plătește salariile. Cum? Practic, inspectorii veneau și constatau neîndeplinirea obligației legale a angajatorului (în urma unei sesizări de la un salariat) și dispuneau îndeplinirea acesteia într-un anume termen. Dacă angajatorul tot nu își îndeplinea obligația, atunci inspectorii puteau aplica o amendă între 5.000 și 10.000 de lei pentru faptul că acesta a ignorat măsura dispusă anterior. Cu alte cuvinte, amenda nu se dădea pentru neplata salariilor, ci pentru că angajatorul n-a îndeplinit măsura dispusă de inspectori. Din acest motiv s-a dorit o amendă țintită pentru neplata salariilor, care până acum nu exista în Codul muncii.
„Actuala măsură poate declanșa un val de efecte negative în economie, printre cele mai importante numărându-se faptul că acest instrument poate fi cu usurință folosit abuziv în relația dintre angajați și angajatori, ca instrument de presiune, accentuând dezechilibrele actuale existente pe piața locală a muncii, și poate încuraja un val masiv de insolvențe și falimente în mediul de business”, a declarat Mihai Voicu, Partener la ONV Law, conform unei opinii recent prezentate de redacția noastră în legătură cu efectele negative pe care le-ar putea avea aceste amenzi noi pentru angajatori.
Într-o contra-opinie prezentată recent pe avocatnet.ro se argumentează că, în fapt, un angajator ar trebui nu doar să poată susține salariile, lună de lună, la timp pentru angajații săi, dar și că în virtutea caracterului sinalagmatic al contractului de muncă ar trebui să considerăm normal ca angajatorul să se achite de obligația sa de plată a salariului așa cum se așteaptă să se achite angajatul de obligațiile sale de muncă - în ipoteza în care salariatul nu face munca sa, angajatorul îl poate pune destul de repede „pe drum spre desfacerea contractului de muncă”. Prin urmare, „spaima” acestei amenzi este justificată de faptul că trebuie să se restabilească un echilibru între poziția în care se află salariatul și cea în care se află angajatorul când e vorba de neîndeplinirea propriilor obligații.
MariOch