UPDATE: Oficial: Codul muncii se modifică. Iată care sunt noutățile

Concret, prin OUG nr. 117/2021, în vigoare din 5 octombrie (cu excepția modificărilor privind amenzile, care se aplică din 20 octombrie) se introduce un nou articol (15²) în Codul muncii, care definește munca „la gri” astfel:

„muncă subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit și evidențiat în statele de plată a salariilor și în declarația lunară privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităților fiscale.”

Munca subdeclarată va fi sancționată cu amendă de la 8.000 la 10.000 de lei pentru fiecare salariat, fără a depăși valoarea cumulată de 100.000 de lei.

Modificarea vizează și art.  15¹ lit. d), care acum reglementează mai bine situațiile salariaților care au încheiate contracte de muncă cu timp parțial. În acest sens e luată în calcul durata timpului de muncă și în ansamblul său.

Dacă în forma de dinainte era interzisă „primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial”, după această recentă modificare a Codului muncii e sancționată „primirea la muncă a unui salariat cu depășirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial”.

Avem astfel reglementată în mare măsură situația contractelor cu timp parțial în cazul în care durata timpului de muncă este stabilită ca ore pe săptămână sau ore pe lună sau chiar ore pe zi dacă discutăm despre o repartizare inegală.

Încălcarea acestor dispoziții ar urma să fie sancționată cu amendă de la 10.000 la 15.000 de lei pentru fiecare salariat, fiind păstrat plafonul maxim de 200.000 de lei în cazul în care sunt identificați mai mulți salariați într-o astfel de situație.

De asemenea, Guvernul a decis să crească, de la 60 la 90 de zile, perioada în care munca suplimentară poate fi compensată cu ore libere plătite.

Conform OUG 117, angajatorii care nu achită la timp salariile și depășesc termenul stabilit cu mai mult de o lună vor putea fi sancționați cu amendă de la 5.000 de lei până la 10.000 de lei pentru fiecare salariat care nu și-a primit remunerația. Sunt exceptați angajatorii care află sub incidența Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Noua amendă intră în vigoare pe 20 octombrie.

Până acum, inspectorii de muncă au putut doar să sancționeze indirect un angajator care nu plătește salariile. Cum? Așa cum am explicat, cu o altă ocazie, inspectorii vin și constată neîndeplinirea obligației legale a angajatorului (în urma unei sesizări de la un salariat) și dispun îndeplinirea acesteia într-un anume termen. Dacă angajatorul tot nu se achită de obligație, atunci inspectorii pot aplica o amendă între 5.000 și 10.000 de lei pentru faptul că acesta a ignorat măsura dispusă anterior. Cu alte cuvinte, în prezent, amenda nu se dă pentru neplata salariilor, ci pentru că angajatorul n-a îndeplinit măsura dispusă de inspectori. 

În forma de proiect a ordonanței mai regăseam și o definire a lanțului de subcontractare ca fiind „relația contractuală civilă între o entitate juridică denumită contractant și o entitate juridică denumită subcontractant, între care există raporturi juridice directe privind prestarea unor servicii.”

În aceste condiții, contractantul căruia angajatorul îi este subcontractant ar fi răspuns în solidar sau în locul acestuia pentru drepturile salariale nete datorate salariaților care au prestat o activitate în legătură cu obiectul contractului. Contractantul era „exonerat de orice răspundere dacă face dovada că a solicitat subcontractantului și a primit documentele care să ateste plata drepturilor salariale, pentru salariaţii care prestează activitate în temeiul relaţiei contractuale dintre acesta şi subcontractant.”

În forma care a apărut în Monitor ieri însă aceste modificări nu se mai regăsesc.