Lucrezi cu freelanceri în loc de salariați? Care ar fi costul riscului de reîncadrare a activității de către organele de control

În România, atracția principală a angajaților să treacă la „modul freelancer” este sarcina fiscală mai scăzută. Doar dacă ne gândim la plafonul de la care devine obligatorie plata contribuțiilor sociale și la modul de aplicare a cotelor pentru acestea, dacă aleg să le plătească, diferența este evidentă și convingătoare prin ea însăși. 

Pandemia și, mai exact, munca de acasă, a trezit pentru mulți interesul pentru munca independentă.  „Oportunitatea se vede în procentele privind costul fiscal: pe impozitare, costurile pentru angajat ajung undeva la 43% din venitul brut, iar în cazul unui PFA - desigur, depinde foarte mult și de cheltuielile pe care le înregistrează acesta și de valoarea venitului versus plafonarea contribuțiilor sociale - mergem într-un (procent de - n.red.) 15-19%. Diferența este, într-adevăr, uriașă”, potrivit Monicăi Țariuc, Director Global Employer Services, Deloitte România, care a vorbit pe acest subiect în cadrul unei recente conferințe organizate de avocatnet.ro - „Programe de muncă hibrid - soluții juridice și fiscale”.

Ce avantaje ar exista aici pentru angajatori? Componenta resursă umană - atragerea unor „candidați” care există pe piață, sunt doritori de colaborare și s-ar potrivit perfect profilului căutat de angajator, dar care nu sunt interesați deloc de un contract de muncă și vor să rămână la nivelul de freelancer. Pentru o firmă, să lucreze cu freelancerul X poate fi mai simplu și din perspectiva că nu trebuie să-i ofere tot „arsenalul” de drepturi ale salariatului, vorbim de un contract cu mai puține drepturi și obligații decât acela de muncă.

Angajatorii nu lucrează de ieri, de azi, cu independenții în raporturi care, de fapt, maschează o relație de dependență. Sfatul specialiștilor în fiscalitate, dacă ne gândim la riscurile reîncadrării acestor raporturi ca fiind unele de dependență, de către Fisc, e să cântărim bine ideea de a lucra cu freelanceri în locul salariaților pentru că ceea ce pare mai ieftin azi, s-ar putea să nu rămână la fel de ieftin și mâine - ci mult mai scump. Concret:

„Riscul vine din reclasificarea fiscală, în sensul în care dacă decid să contractez independent ceea ce, de fapt, este, în substanță, o relație de depedență, riscul nu este 43% - 19%, cât plătește PFA-ul, riscul la care se supune societatea care face astfel de contracte este undeva între 75-95% din costul pe care l-a plătit persoanelor fizice cu care a contractat. De ce? Pentru că în momentul în care îți face o reclasificare de acest gen inspectorul fiscal se utilizează metoda sutei mărite pentru a determina impozitul și contribuțiile datorate pentru totalul pe care l-am plătit conform facturilor. Faptul că PFA-ul a plătit el independent impozit pe venit, contribuții sociale - nu e luat în calcul. Ulterior, acesta se poate îndrepta către autorități și poate solicita rambursarea impozitului și contribuțiilor plătite ca PFA în momentul în care este reclasificată în dependentă. Deci, expunerea este una semnificativă”, a explicat Monica Țariuc la conferință.

Pentru ca activitatea PFA-ului să fie considerată de organele fiscale ca fiind una independentă, iar nu una dependentă, specifică unui raport de muncă, Codul impune îndeplinirea măcar a patru condiții dintr-o listă de șapte pe care le enumeră la articolul 7. Prima dintre cele șapte condiții este ca persoana fizică să dispună de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a activității, precum și a programului de lucru. A doua condiția din Cod e ca persoana fizică să dispună de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți, a treia condiție se referă la faptul că riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea, așadar nu de clientul său, respectiv nu de firma pentru care lucrează, a patra condiție din Cod e ca activitatea să se realizeze prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară. A cincea condiția din Cod e ca activitatea să se realizeze de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității, a șasea e ca persoana fizică să facă, eventual, parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate. Și, în fine, ultima condiție ar fi ca persoana fizică să dispună de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condițiile legii. 

Mai merită menționată aici și colaborarea angajatorului cu un SRL, în locul unui PFA. Cu toate că nu se mai poate raporta la articolul 7 din Codul fiscal, inspectorii se raportează la o altă prevedere din Cod:  „Articolul 11 din Codul fiscal - Prevalența substanței asupra formei. Adică se analizează dacă, în practică, intenția a fost de a contracta persoana fizică din spatele structurii și, mai departe, se analizează și criteriile (de reîncadrare - n.red.)”, potrivit Monicăi Țariuc.

Dacă, pe lângă Fisc, mai vine și Inspecția Muncii

Când vorbim de reîncadrarea activității independente într-una dependentă ne referim uneori prea mult la riscul fiscal sau doar la acesta. Dar dacă inspectorul ANAF face echipă și cu cel de la Inspecția Muncii, atunci riscul angajatorului care a lucrat cu un freelancer în locul unui angajat este și mai ridicat. De ce? Pentru că vorbim de muncă fără încheierea unui contract de muncă - muncă nedeclarată, mai exact, iar amenzile din Codul muncii sunt foarte mari pentru fiecare caz în parte.

„Pe lângă reclasificarea fiscală, vorbim și de o reclasificare pe legislația muncii. Din perspectiva legislației muncii, mă uit dacă vorbesc de o muncă subordonată sau nu (...) Dacă inspectorii constată că vorbim de așa ceva, vor putea aplica o amendă pentru munca nedeclarată, care e de 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată într-o asemenea situație, maximum 200.000 de lei dacă sunt mai multe.

Există și riscul ca prestatorul de servicii (freelancerul - n.red.) să dea în judecată angajatorul și să-i solicite respectarea drepturilor care decurg din legislația muncii”, a explicat, în cadrul aceleiași conferințe, Ana-Maria Vlasceanu - Avocat Senior, Reff & Asociații | Deloitte Legal.

La ce se uită inspectorii de multe ori? La istoricul dintre persoana sau microfirma X și compania Y. Acesta poate fi un prim semnal pentru organul de control că acolo ar fi vorba de încercarea de a încălca legea fiscală, respectiv faptul că, în trecut, persoana fizică X sau din spatele microfirmei X a lucrat pentru compania Y. Iar a doua mare problemă a freelancerului ar putea fi existența unui singur client de la care vin banii lună de lună - compania Y.