Numărul de litigii privind dosarele de pensionare a înregistrat o creștere importantă în 2020, atât în prima instanță, cât și la curțile de apel fiind înregistrată cea mai mare valoare din ultimii patru ani, potrivit raportului pe justiție pentru anul trecut emis recent de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). De vină pentru această creștere ar fi legislația neclară și practica neunitară a prevederilor de către autorități, spune CSM.
Anul trecut, numărul de cauze nou depuse pe fond (în prima instanță) s-a ridicat la
33.176 de dosare, în creștere cu aproape 50% față de anul 2019.
Cele mai multe dosare au avut ca obiect
contestații referitoare la deciziile de pensionare, în număr de 13.839 în 2020, urmate de
recalcularea pensiei, cu aproape 10.500 de dosare noi. Numărul dosarelor din 2019 era apropiat de 9.500, la ambele categorii menționate anterior.
Și din punctul de vedere al cauzelor nou intrate la curțile de apel, în anul 2020 dosarele din materia asigurărilor sociale au înregistrat cel mai mare număr din 2016, respectiv 15.316.
“Creșterea se explică prin legislația insuficient de clară în materie, dar și prin aplicarea neunitară a prevederilor legale de către autoritățile legislative”, se indică în
raportul CSM.
În luna mai a acestui an, ministrul Muncii, Raluca Turcan, afirma că au fost plătite 10 milioane de lei pe procesele câștigate în 2020 de pensionari împotriva statului român, aceasta oficializând, o lună mai târziu, un ordin de ministru prin care obliga
toate casele de pensii județene să aibă o practică unitară și să ia în calcul toate actele ce atestă contribuția la pensie.
Legislația aplicabilă pensiilor a suferit în ultimii ani mai multe modificări, printre schimbările apărute în 2020 se numără reducerea vârstei de pensionare pentru
cei din localitățile foarte poluate, dar și faptul că a fost reluat
mecanismul de completarea a stagiului de cotizare la sistemul de pensii publice.
Pe de altă parte, România are două legi ale pensiilor, una aplicabilă din 2010 (
Legea 263/2010) și una oficializată în 2019 (
Legea 127/2019), a cărei intrare în vigoare este amânată de la an la an. Ultima amânare a fost instituită până la 1 septembrie 2023.
În același timp, în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) elaborat de Guvern în acest an pentru a primi fonduri europene substanțiale din partea Comisiei Europene
se vorbește despre o altă lege a pensiilor, una diferită de Legea 127/2019, cu alte modificări, printre care se numără și renunțarea la indicele de corecție și acordarea unei pensii minime raportate la salariul minim brut pe economie pentru cei cu stagiu minim de cotizare satisfăcut.
Potrivit angajamentelor Guvernului – care, în prezent, este demis – adoptarea noii legi privind sistemul de pensii este prevăzută pentru trimestrul patru din 2022, cu intrare în vigoare din ianuarie 2023.
Comentarii articol (1)