Turismul romanesc, in concediu... fara plata

De ce arata litoralul mai bine la vecini si cum au reusit ei sa ne "fure" turistii, sa atraga investitori straini si sa se mentina în cartile turismului international? Nu vorbim de tari mari ca Spania sau Croatia, care au mii de kilometri de plaja, ci de tari mai mici decât România, mai sarace, dar care au o industrie a turismului care functioneaza. În Muntenegru, de pilda, o tara care are tot atâtia kilometri de coasta ca si tara noastra si o populatie de doar 650.000 de locuitori, industria turismului are o contributie la bugetul de stat de 4 ori mai mare decât contribuie acest sector în România. Ministerul Turismului din Muntenegru a angajat o firma germana cu renume mondial care s-a ocupat de strategia de dezvoltare turistica, iar astazi aceasta tara este promovata în strainatate dupa modelul Palma de Majorca. Masterplanul elaborat de aceasta firma, în forma sa condensata publicata pe site-ul Ministerului Turismului din Muntenegru, are 40 de pagini si a fost terminat într-un singur an. Pâna la ora actuala, mintile luminate de la Autoritatea Nationala pentru Turism din România nu au fost în stare sa faca publica nici macar o pagina din planul de dezvoltare a turismului românesc.
Daca este sa vorbim de actualul presedinte al ANT, Ovidiu Marian, acesta a înaintat primul termen de finalizare a strategiei pentru finele anului trecut, pentru ca acest dead-line sa gliseze spre finele lui aprilie a.c., apoi spre vara. Ultima "strigare" este sfârsitul anului, dar si aceasta are o oarecare doza de hazard, ca orice previziune. "Estimam ca planul strategic de dezvoltare a turismului românesc, elaborat pentru perioada 2007 - 2013, va avea ca termen de finalizare decembrie 2006", ne-a informat ANT.
În afara de un spot publicitar prost conceput, care se difuzeaza în special noaptea pe posturile de televiziune, Ovidiu Marian a elaborat proiecte, rapoarte si înjuraturi adresate turismului românesc. ANT a cheltuit pentru programele de dezvoltare regionala 325 milioane de euro, dar aceste proiecte se afla înca în faza de proiect, cu toate ca termenul de finalizare expira în 2008. Numai luna trecuta ANT a primit de la buget 18 milioane de euro pentru promovare, dar care se vor cheltui, cel mai probabil, fara niciun folos. Daca ar fi sa ne ghidam dupa recomandarile WTTC, exprimate în ultimul raport, din luna martie a.c., autoritatile sunt cele raspunzatoare de starea jalnica a turismului autohton.
WTTC a dat României exemplul statului Muntenegru, în ceea ce priveste constientizarea, de catre autoritatile locale si centrale, a impactului dezvoltarii turismului si asupra cresterii economice, în general. WTTC estimeaza pentru România ca turismul are potential sa creasca, pâna în 2016, peste media europeana si mondiala, cu o conditie: "Autoritatile sa constientizeze importanta acestui domeniu si sa implementeze o strategie realista în acest sens. Guvernul se pare ca subestimeaza întregul spectru al industriei drept catalizator pentru dezvoltarea altor domenii economice".

Ce are Muntenegru si n-avem noi:
* Muntenegru a reusit sa atraga cei mai importanti tour-operatori internationali, care promoveaza imaginea tarii la târgurile de turism din lume.
* Numarul turistilor care au vizitat Muntenegru în 2005 este cu 18 procente mai mare decât în anul 2004.
* În Muntenegru exista o promovare activa a turismului prin intermediul mijloacelor media: ziare, reviste de turism si emisiuni televizate. Operatorii de turism internationali nu recomanda în niciun caz promovarea unei tari prin intermediul spoturilor publicitare
* Investitorii din turism din Muntenegru beneficiaza de facilitati fiscale.

Ce are România si nu au ei:
* Produsul Intern Brut al României, pe cap de locuitor, este de trei ori mai mare.
* Populatia României este de 33 de ori mai mare.
* În afara de litoral si munti, România mai are ca atractie turistica Delta Dunarii, unica în Europa si un sector de turism rural neexploatat.
* Gripa aviara, inundatii, autoritati incompetente si drumuri proaste.
* Numarul turistilor a scazut în 2005 cu aproape 12%, fata de anul precedent, în timp ce numarul românilor plecati în concediu în strainatate creste continuu, depasind în 2005, 8 milioane.

Recomandarile Consiliului Mondial
"România trebuie sa-si construiasca o identitate de tara, o marca proprie, asa cum au facut Croatia si India", sustineJean-Claude Baumgarten, presedintele Consiliului Mondial al Turismului si Calatoriilor. Acesta a apreciat ca, în perspectiva integrarii României în UE, tara noastra se afla în fata unei sanse pe care ar fi "pacat si rusine sa o piarda".