Marți, pe rețelele de socializare s-a viralizat un comunicat transmis de primarul comunei Brănești din Ilfov prin care anunța, printre altele, că poliția locală va demara „controale la societățile ce execută lucrări pe raza comunei Brănești, pentru verificarea salariaților angajați (contract de muncă înregistrat la REVISAL, act indentitate)”. Mai departe, primarul anunța că vor fi căutate lucrările de construcții de locuințe care sunt în execuție și că vor fi verificate persoanele care le execută, că vor fi verificate toate persoanele care înnoptează pe raza comunei, dacă locuiesc acolo legal sau nu ș.a.m.d. Comunicatul e atașat în josul articolului.
Scopul acțiunii este stoparea infracționalității apărute în ultima perioadă în comună, încheie primarul comunicatul său. Desigur, fără a contesta că aceasta ar fi realitatea sau fără a ne propune să demonstrăm contrariul, ne întrebăm doar dacă primarul poate să trimită Poliția Locală să facă lucruri cu care suntem obișnuiți să facă de la inspectorii de muncă.
Pentru fiecare dintre sancțiunile contravenționale pe care le avem în actele normative, legiuitorul a indicat de fiecare dată cine poate constata faptele și aplica sancțiunile respective. Dacă ne uităm în Codul muncii, acolo unde e sancționată munca la negru, vedem că organ constatator e doar inspectorul de muncă. Cu toate acestea, în Codul muncii găsim și fapte penale.
Apoi, pentru obligațiile ce țin de Revisal, competența revine tot inspectorilor de muncă (HG nr. 905/2017). În materia SSM, la fel (Legea nr. 319/2006), plus inspectorii sanitari, în anumite situații.
Mergem la Legea poliției locale nr. 155/2010, la capitolul atribuțiilor: vedem chestiuni ce țin de menținerea ordinii și liniștii publice, participarea la anumite acțiuni speciale, identificarea cerșetoriei, a celor fără adăpost, protecția personalului din aparatul primarului și altor persoane, constatarea unor contravenții ce țin de protecția animalelor, paza unor bunuri, se asigură de respectarea normelor privind conviețuirea socială, execută mandatele de aducere emise de organele de urmărire penală, previn și combat infraționalitatea stradală, alături de Poliția Români și Jandarmerie, asigură măsuri de protecție executorilor, cooperează pe anumite aspecte cu MApN și acordă sprijin imediat structurilor competente cu atribuţii în domeniul menţinerii, asigurării şi restabilirii ordinii publice.
În plus, aceștia mai au atribuții și pe zona regulilor de circulație rutieră, precum și în domeniul disciplinei în construcții, dar în special legate de autorizațiile de construire, precum și în domeniul mediului, activității comerciale (verificarea condițiilor de legalitate în care se desfășoară, avizelor, autorizațiilor etc.). Mai găsim atribuții și în zona evidenței persoanelor: poliția locală poate sancționa pe cei care nu-și îndeplinesc obligațiile privind regimul domiciliului, reședinței, nu au acte de identitate ș.a.m.d. Și mai avem, de asemenea, atribuțiile în cazul infracțiunilor flagrante, conform Codului de procedură penală. Este flagrantă infracţiunea descoperită în momentul săvârşirii sau imediat după săvârşire.
Așa cum spuneam mai sus, în Codul muncii există și fapte penale. Care ar fi acestea:
- firma plătește repetat angajații cu sume sub minimul pe economie;
- angajatorul nu cooperează cu autoritățile și nu oferă documente, nu permite verificările în domeniul muncii, mai ales când e vorba de SSM;
- încadrarea ilegală în muncă a minorilor;
- primirea la muncă a celor care se află ilegal în România, victime ale traficului de persoane.
În mod normal, inspectorii de muncă sunt cei care ar putea „trage de mânecă” organele de urmărire penală cu privire la săvârșirea unor astfel de fapte pentru că inspectorii sunt cei care au cele mai multe șanse să dea peste ele - asta dacă nu sunt reclamate de cineva apropiat firmei sau care cunoaște în alt mod faptele.
În schimb, în HG-ul privind Revisal ori în Legea SSM nu regăsim fapte penale.
Ne mai uităm și în Codul penal însă: sunt infracțiuni neluarea măsurilor de SSM și nerespectarea acestora, precum și supunerea la muncă forțată.
Toate acestea fiind spuse, e discutabil dacă un angajator ar putea fi obligat de poliția locală să-i dea acces la Revisal, din moment ce poliția locală nu are atribuții în acest sens - e discutabil și dacă polițiștii locali ar ști cum să opereze în Revisal și ce să caute acolo sau cum să-și dea seama dacă ceva e în neregulă sau nu. Dar poliția locală ar putea constata fapte penale dintre cele de mai sus, prevăzute de Codul muncii sau cele din Codul penal sau diverse legi speciale care ar conține infracțiuni ce țin de relațiile de muncă.