Legea securitatii risca sa ramana la stadiul bunelor intentii

Aceasta este parerea Fundatiei pentru o Societate Dechisã. FSD considerã cã legea securitãþii naþionale propusã de Guvern ar trebui sã reglementeze ºi activitatea de informaþii ºi contrainformaþii, precum ºi statutul ofiþerilor de informaþii, pentru a nu rãmâne doar la stadiul declaraþiilor de bune intenþii.

"Fundaþia pentru o Societate Deschisã solicitã ca toate propunerile existente la ora actualã privind securitatea naþionalã sã fie lucrate ºi finalizate concomitent, pentru clarificarea ºi armonizarea conceptelor folosite, iar legislaþia în ansamblul sãu sã treacã de la faza declaraþiilor generoase privind apãrarea drepturilor omului la garanþii procedurale concrete", se aratã într-un comunicat transmis, luni, agenþiei NewsIn.

FSD subliniazã cã, pentru a fi funcþionalã, este obligatoriu ca legea sã facã parte dintr-un pachet mai larg care sã cuprindã ºi celelalte legi care reglementeazã acest domeniu ºi care sã fie în acord cu legea-cadru, întrucât Constituþia României nu prevede ca securitatea naþionalã sã fie reglementatã printr-o lege organicã, ceea ce înseamnã cã toate legile din acest domeniu au aceeaºi forþã juridicã.

Chiar dacã va conþine prevederi contrarii, o lege adoptatã ulterior – de exemplul legea privind activitatea de informaþii, contrainformaþii ºi securitate sau statutul ofiþerilor de informaþii – se va aplica, în ciuda legii securitãþii, fie datoritã faptului cã este ultima adoptatã, conform principiului care soluþioneazã conflictul legilor în timp, fie datoritã faptului cã va fi socotitã o lege specialã, care derogã de la cea generalã, a securitãþii naþionale, avertizeazã FSD. "Altfel, legea nu va fi decât o inaplicabilã declaraþie de bune intenþii", este concluzia organizaþiei.

FSD face referire ºi la Serviciul de Protecþie ºi Pazã, care în proiectul elaborat de Guvern, devine Direcþie în cadrul Ministerului Administraþiei ºi Internelor, ºi Serviciul de Telecomunicaþii Speciale, care se transformã într-o Direcþie în cadrul Ministerului Tehnologiei ºi Informaþiilor, fãrã o modificare corespunzãtoare a actelor normative pe baza cãrora funcþioneazã MAI ºi MTI, ceea ce ar însemna cã SPP ºi STS sã nu poatã funcþiona o perioadã de timp.

FSD atrage atenþia cã Legea are un capitol referitor la sancþiuni în cazul infracþiunilor contra securitãþii statului în care se vorbeºte de „crimele ºi delictele" reglementate de titlurile III ºi IV din Codul Penal, dar referirea este la un Cod Penal care, deºi adoptat ºi promulgat, nu se aplicã, intrarea lui în vigoare fiind amânatã, la opoziþia Ministerului Justiþiei.

Pe de altã parte, dispoziþiile finale ale propunerii menþioneazã doar cã „orice dispoziþii anterioare cu privire la securitatea naþionalã se abrogã", în condiþiile în care, în repetate rânduri, "Comisia de la Veneþia a recomandat României sã fie foarte clarã în astfel de situaþii ºi sã menþioneze întreaga listã de acte normative care se abrogã. Dincolo de acest aspect, în cazul de faþã consecinþele ar putea fi chiar nule, având în vedere cã nu existã legislaþie care sã se refere la securitatea naþionalã, conceptul folosit pânã acum fiind acela de „siguranþã naþionalã" în cazul legii 51", precizeazã sursa citatã.

FSD considerã cã, asemenea propunerilor din pachetul celor patru legi adoptate de CSAT, ºi actualul proiect se referã doar la nivel declarativ la respectarea drepturilor omului ºi accesul la justiþie a celor lezaþi de activitatea celor care apãrã securitatea naþionalã, fãrã sã ofere însã nici o garanþie proceduralã în acest sens, se aratã în comunicat.

Prevederea conform cãreia "componentele sistemului de securitate îºi desfãºoarã activitatea pentru a garanta cetãþenilor români exercitarea deplinã a drepturilor ºi libertãþilor fundamentale, într-un climat de legalitate ºi stabilitate" riscã sã rãmânã la nivel declarativ câtã vreme nu se prevede nimic despre cum anume se sancþioneazã comportamentul abuziv al serviciilor sau altor structuri de informaþii. O lege a securitãþii naþionale ar trebui sa prevadã în detaliu situaþiile care permit restricþionarea unor drepturi, considerã FSD.

Propunerea enumãrã 24 de riscuri ºi ameninþãri la adresa securitãþii naþionale ºi 17 situaþii ºi fenomene care prin amploarea lor pot genera disfuncþionalitãþi majore de naturã a afecta securitatea naþionalã, dar FSD considerã cã mai multe prevederi sunt confuze ºi pot fi interpretate în aºa fel încât sã dea naºtere cu uºurinþã la abuzuri. Organizaþia exemplificã cu „lipsirea de informaþii de interes public absolut necesare realizãrii siguranþei cetãþeanului ºi a societãþii româneºti în ansamblul sãu" sau „punerea în pericol a securitãþii informaþiilor clasificate". În acest ultim caz, FSD este de pãrere cã, având în vedere cã ºi secretul de serviciu este informaþie clasificatã, înseamnã cã încãlcarea unei banale obligaþii de confidenþialitate va putea fi consideratã ameninþare la adresa securitãþii naþionale

"De asemenea, observãm cã instanþa de judecatã este omisã din rândul destinatarilor informaþiilor de securitate. Considerãm cã, aºa cum organele de urmãrire penalã sunt beneficiare ale informaþiilor de securitate, tot astfel trebuie sã primeascã aceste informaþii judecãtorii, în cauzele pe care trebuie sã le soluþioneze", încheie FSD.