Al doilea an de pandemie a adus o accelerare a procesului de digitalizare a relațiilor și documentelor de muncă. Legea telemuncii a fost adaptată nevoilor actuale, contractele de muncă au putut fi încheiate de la distanță, cu ajutorul semnăturii electronice, dar au fost și majorate sau introduse noi amenzi care vizează angajatorii. Le prezentăm pe toate în acest top al modificărilor din acest an.
1. Au fost introduse amenzi noi sau mai mari pentru angajatori. Amenzile nou-introduse în Codul muncii fac referire la:
munca subdeclarată (de la 8.000 la 10.000 lei, până la o valoare cumulată de 100.000 lei) și pentru
plata salariului cu o întârziere mai mare de o lună (de la 5.000 la 10.000 lei). Amenzi mai mari au fost introduse în OUG 158/2015 privind plata concediilor medicale, fiind sancționate cu sume de la 3.500 până la 6.000 lei, neplata indemnizațiilor aferente concediilor medicale în termenul legal,
refuzul nejustificat al plății indemnizațiilor sau plata eronată a acestora.
2. Salariul minim a fost majorat pentru data de 1 ianuarie 2022 la
valoarea de 2.550 lei. Această creștere duce la dispariția salariului diferențiat pentru angajații cu studii superioare.
3. Modelul contractul individual de muncă a fost modificat, fiind introdusă
o nouă obligație pentru angajatori, aceea de a-i informa pe angajați cu privire la aderarea la un fond de pensii administrat privat. În cadrul aceleiași modificări, a fost introdusă o prevedere pentru microîntreprinderi privind
menționarea unei scurte caracterizări/descrieri a atribuțiilor, în contextul în care
obligația de a avea o fișă a postului de către angajatorii cu mai puțin de nouă salariați a fost eliminată în prima jumătate a acestui an.
4. Au apărut modificări importante și în domeniul telemuncii. Printre aceste se numără eliminarea
condiției ca telemunca să se facă cel puțin o zi pe lună, a prevederii legate de locul/locurile de desfășurare a activității, s-a introdus dreptul angajatorului de a verifica activitatea telesalariatului prin intermediul tehnologiei și comunicațiilor și obligația telesalariaților de a respecta și asigura confidențialitatea informațiilor și documentelor utilizate. În plus, sumele plătite acestor salariați pentru costurile aferente activității în regim de telemuncă sunt neimpozabile și deductibile din impozitul pe profit
în limita a 400 lei/lună.
5. Documentele de muncă pot fi semnate cu semnătura electronică, dacă și
angajatorul, și salariatul folosesc acest tip de semnătură. Aceasta este o opțiune, și nu o obligație, angajatorul putând folosi cu unii salariați semnătura electronică (avansată, calificată sau simplă) și cu alții pe cea olografă.
6. Munca “la gri” are o definiție legală și poate fi sancționată de inspectorii de muncă cu până la 10.000 lei:
„muncă subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit și evidențiat în statele de plată a salariilor și în declarația lunară privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităților fiscale.”7. Salariații își pot recupera drepturile salariale dacă angajatorul lor se află în insolvență din
Fondul special de garantare pentru plata creanțelor salariale. Perioada de timp suportată din acest fond special a fost prelungită, succesiv, de la trei,
la patru luni şi, în prezent, la cinci luni, ceea ce înseamnă că angajații își vor putea cere drepturile pe care angajatorul în insolvență trebuia să le plătească
în limita a cinci salarii medii brute, pentru fiecare salariat, și doar dacă asupra lor nu a intervenit prescripția dreptului la acțiune.
8. Întocmirea și existența unui regulament intern în care firmelor cu mai puțin de nouă salariați
a devenit opțională. În lipsa acestui document de muncă, relației dintre angajatori și salariați i se aplică prevederile generale din Codul muncii.
9. Salariații au dreptul la o nouă zi liberă, acordată
pentru vaccinarea anticoronavirus. Ea se oferă de fiecare dată când salariatului i se administrează o
doză de vaccin sau copilului/copiilor lui.
10. Reducerea timpului de lucru în cadrul Kurzarbeit se poate face până 80%, însă doar cu acordul salariaților, iar programul poate fi accesat
până la trei luni de la terminarea stării de alertă. Indemnizația care poate fi decontată de angajator la stat a fost stabilită la 75% din salariul brut aferent orelor de reducere a programului de lucru.