Populația îmbătrânește accelerat, iar consecințele sunt îngrijorătoare. Zonele din Europa cu cei mai mulți și cu cei mai puțini tineri

Populația îmbătrânește accelerat, iar consecințele sunt îngrijorătoare. Zonele din Europa cu cei mai mulți și cu cei mai puțini tineri

Europa îmbătrânește în ritm accelerat. Datele oficiale arată că doar 16 la sută din întreaga populație a Europei înseamnă tineri. Așa-zisele „forțe proaspete”, cei care ar putea contribui la creșterea economiei, sunt tot mai puțin prezenți pe piața muncii. Iar situația este la fel în toată Europa, inclusiv în România. Asta va aduce în viitor o serie de probleme.

Prima este cea a sistemelor de pensii. Acestea vor avea încasări tot mai mici, pentru că vor fi mai puțini angajați care să contribuie. În același timp, cheltuielile cu pensiile vor crește foarte mult.

Un alt efect important al îmbătrânirii populației va fi legat de creșterea numărului de persoane care vor solicita îngrijiri medicale. Va fi astfel o presiune și pe bugetele pentru sănătate.

Scăderea populației și îmbătrânirea acesteia vor duce inevitabil și la încetinirea creșterii economice.

Practic este un cerc vicios, dar el poate fi rupt. Una dintre soluții este creșterea natalității, iar pentru asta este nevoie de programe adaptate în fiecare țară europeană. A doua este creșterea numărului de muncitori din afara Uniunii Europene, dar aici există o opoziție mare atât din partea factorilor politici, cât și a unei părți din societate.

Comisar european: UE va trebui să investească 500 de miliarde de euro în noi centrale nucleare

Centralele nucleare de ultimă generaţie vor avea nevoie de investiţii de 500 miliarde de euro până în anul 2050, spune comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton. El spune că este „crucial” ca energia nucleară să primească eticheta verde în cadrul tranziţiei energetice.

„Numai centralele nucleare existente vor avea nevoie de investiţii de 50 de miliarde de euro până în 2030. Iar cele de noua generaţie vor avea nevoie de investiţii de 500 de miliarde de euro până în 2050”, a spus Breton, într-un interviu pentru săptămânalul „Le Journal du dimanche”, potrivit Agerpres.

În 31 decembrie 2021, Comisia Europeană a dezvăluit un proiect conform căruia unele centrale nucleare şi o parte dintre centralele electrice care utilizează gazele naturale drept combustibil ar putea să fie considerate proiecte verzi, ceea ce le-ar facilita atragerea de finanţare.

Executivul comunitar va strânge reacţii cu privire la propunerile sale până la data de 12 ianuarie şi speră ca, până la finele acestei luni, să prezinte în mod oficial textul final al propunerii sale. După aceea, textul va fi discutat cu guvernele statelor membre şi cu Parlamentul European timp de până la şase luni.

Fenomene extreme așteptate în România. Cea mai predispusă regiune la tornade

În ultimii 20 de ani am avut ierni tot mai calde, cu ploi și temperaturi de toamnă în luna decembrie, zăpada apărând abia pe la sfârșit de ianuarie sau în februarie, iar o eventuală ninsoare în martie deja nu mai este un fenomen surprinzător. Ar trebui să ne obișnuim cu genul acesta de iarnă, spune Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme, care a explicat la Digi24 ce schimbări vor apărea în următorii ani în vremea din România și care sunt regiunile cele mai expuse la efectele încălzirii globale.

Pe de o parte, întreaga durată a anotimpurilor se va schimba. Sunt multe studii publicate recent care arată că sezonul de vară, practic, se lungește foarte mult, în timp ce sezonul de iarnă propriu-zisă își scurtează durata. Dacă vom continua să emitem dioxid de carbon ca și până acum - este scenariul pesimist denumit „business as usual” - atunci înseamnă că în jurul anului 2100, vara o să dureze cam șase luni.

Poate părea un lucru benefic, dar este clar că va avea repercusiuni asupra numărului de valuri de căldură, va crea condiții mai propice pentru incendii de vegetație, o să influențeze agricultura, sunt multe efecte adverse generate de o perioadă extinsă de vară, a explicat Bogdan Antonescu la Digi24.