Cei care se folosesc de entități străine fără activitate pentru a obține facilități vor risca obligații fiscale suplimentare

Prin proiectul de directivă europeană se urmărește stoparea folosirii abuzive a așa-numitelor societăți de tip „cutie poștală” pentru a obține facilități fiscale. De ce? Pentru că în prezent există firme active în UE care își direcționează anumite venituri către entități fără activitate economică (sau cu activitate economică redusă) pentru a beneficia de facilități fiscale. Practic, după implementarea proiectului, cei care se folosesc de asemenea entități vor risca să se aleagă cu obligații fiscale suplimentare.

„Această directivă se adresează tuturor companiilor și grupurilor, indiferent de cifra de afaceri, dacă aceasta este formată din venituri «pasive» cum ar fi cele din redevențe, dobânzi, dividende sau câștiguri de capital. Practic, după implementarea acestei directive, o societate de tip «holding» va trebui să raporteze autorităților fiscale, în cadrul declarației anuale, dacă îndeplinește condițiile minime de substanță privind existența unui sediu, a unui cont bancar pe teritoriul UE și a unui management și/sau personal adecvat derulării activităților. Societățile au doi ani la dispoziție să se conformeze.

Astfel, societățile sau grupurile românești, dar cu acționari români, nu vor mai putea menține structuri holding în străinătate fără să efectueze activități economice în acele locații. În caz contrar, acționarii riscă obligații fiscale suplimentare, inclusiv dobânzi și penalități, întrucât veniturile obținute de acele companii holding vor fi atribuite direct acționarilor. În plus, astfel de societăți nu vor mai putea obține certificate de rezidență fiscală, iar informația prezentată în declarația fiscală va fi transmisă automat în cadrul schimbului de informații cu toate celelalte state membre”, a explicat, la solicitarea avocatnet.ro, Mihaela Iacob, Senior Manager Taxe Directe, Deloitte România.

Specialista spune că proiectul pregătit de autoritățile europene poate afecta, în cazul țării noastre, mai ales impozitarea dividendelor și dobânzilor plătite către companii din străinătate. Dacă în prezent se pot folosi entități fără activitate pentru a obține scutiri de impozite, pe viitor această tactică nu doar că va deveni inutilă, ci va exista și riscul stabilirii unor obligații fiscale suplimentare:

„Concret, în cazul României, această nouă directivă poate avea efecte majore asupra impozitării dividendelor și dobânzilor plătite către societăți din străinătate. Spre exemplu, plățile de dividende efectuate de societăți rezidente fiscal în România către companiile-mamă din UE sunt, de regulă, scutite de impozit în România în baza directivelor UE. Dacă în urma implementării acestei directive se dovedește că firma-mamă nu are substanță economică în țara ei de rezidență, atunci această plată de dividend ar fi supusă unui impozit de 5% în baza prevederilor legislației interne din România.

Pe scurt, această nouă directivă poate conduce la impozitarea în România a unor fluxuri de venituri în care sunt implicate entități fără substanță economică și, de asemenea, la generarea de obligații suplimentare de conformare fiscală. Ar mai fi de menționat totuși că prevederile acestei directive nu se aplică societăților holding românești deținute de acționari români.”

O întrebare care s-ar putea pune, în aceste condiții, este de ce ar fi necesară o asemenea directivă când deja există reguli antiabuz? Pentru că aplicabilitatea lor este destul de limitată, din moment ce nu există criterii foarte clare pentru stabilirea substanței economice a unei societăți.

„Deci, deși, în teorie, societățile fără substanță economică stabilite în România sau în alte state membre nu ar trebui să beneficieze de prevederile favorabile ale directivelor europene sau ale convențiilor, în practică acest lucru se întâmplă destul de des. Această nouă propunere de directivă aduce un set de reguli mai ușor de aplicat pentru a determina substanța economică a unei entități prin câteva criterii foarte clare, care vor fi unitare în cadrul UE. Practic, implementarea acestei directive ar pune entitățile fără substanță economică în imposibilitatea de a beneficia de scutirile de taxe aferente plăților de dividende, dobânzi, redevențe către alte entități din cadrul UE, prevăzute de directivele europene, sau de reducerea cotelor de impozitare a fluxurilor de venituri în baza convențiilor de evitare a dublei impuneri.

În esență, în situația în care, în cadrul unui grup, este interpusă o entitate fără substanță economică, fluxurile de venituri care vor tranzita aceste entități fie vor fi dublu impozitate, atât în statul din care provin veniturile, cât și în cel de rezidență al beneficiarului, fie acea entitate va fi «ignorată» în stabilirea tratamentului fiscal preferențial aplicabil unor tranzacții, aspect care poate duce și el, în final, la dubla impozitare”, a adăugat Mihaela Iacob.

Conform autorităților europene, adoptarea proiectului de directivă se va face destul de repede, iar statele membre UE vor trebui să-l pună în aplicare pe plan intern începând cu 1 ianuarie 2024.

„Deși este adevărat că societățile de tip «cutie poștală» pot avea funcții de afaceri și comerciale utile, unele grupuri internaționale și chiar persoane fizice abuzează de acestea în scopuri de planificare fiscală agresivă sau de evaziune fiscală. Anumite întreprinderi direcționează fluxurile financiare către entitățile fictive din jurisdicțiile cu impozite foarte scăzute, fără impozitare sau din cele unde impozitele pot fi eludate cu ușurință. În mod similar, unele persoane fizice pot utiliza entități fictive pentru a-și sustrage activele și bunurile imobile de la plata impozitelor, fie în țara lor de reședință, fie în țara în care se află proprietatea”, scrie în comunicatul de presă al Comisiei Europene prin care s-a anunțat proiectul de directivă.

Propunerea de act normativ vine în urma altor directive date în ultimii ani prin care se dorește combaterea la nivel european a practicilor fiscale agresive (de exemplu, Directiva DAC 6, ce prevede raportarea la Fisc a optimizărilor fiscale transfrontaliere). Astfel, pentru afaceriști n-ar trebui să fie o surpriză că autoritățile europene înăspresc treptat regulile.

„Această nouă propunere de directivă europeană privind folosirea unor entități fără substanță economică în scopul obținerii de avantaje fiscale vine să completeze cadrul legislativ mai larg conceput de Comisia Europeană împotriva practicilor fiscale agresive. În ultimii ani, UE a implementat numeroase măsuri ce au ca scop diminuarea practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne, pornind de la Directivele ATAD I, ATAD II, DAC 6 sau propunerile mai recente privind un nivel minim de impozitare efectivă aplicabilă companiilor”, a mai spus specialista de la Deloitte.

Atenție! Pentru a se aplica efectiv la nivelul UE, proiectul de directivă trebuie adoptat mai întâi de autoritățile europene și oficializat, iar apoi transpus intern în fiecare stat membru UE.