11 lucruri pe care trebuie să le știe cei ce vor să adopte copii în acest an

1. Cui ne putem adresa pentru adoptarea unui copil

În cazul în care decizia a fost luată, cei ce vor să adopte un copil trebuie să se adreseze fie Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC) din regiunea de domiciliu, fie unui organism privat autorizat (OPA - lista acestora poate fi descărcată de aici).

2. Pot adopta copii doar familiile?

Nu. Pe lângă familii, și persoanele singure pot adopta un copil. În schimb, două persoane nu pot adopta împreună, nici simultan și nici succesiv, decât dacă sunt soț și soție.

3. Există și categorii de persoane care nu pot adopta copii?

Da. Mai exact, este vorba despre persoanele cu boli psihice sau handicap mintal, cele care au fost condamnate definitiv pentru o infracţiune contra persoanei sau contra familiei, săvârşită cu intenţie, precum şi pentru infracţiunea de trafic de persoane sau trafic şi consum ilicit de droguri sau cele care au fost decăzute din drepturile părinteşti sau au un copil care beneficiază de o măsură de protecţie specială.

4. Care sunt pașii pentru adopția unui copil

În primul rând, persoana sau familia care dorește să adopte trebuie să obțină atestatul de adoptator. După obținerea acestuia, persoana sau familia care vrea să adopte va fi înscrisă în Registrul Național pentru Adopții, alături de celelalte persoane sau familii atestate din România.

Apoi are loc potrivirea inițială cu copilul, care presupune identificarea şi selectarea persoanei sau familiei atestate în vederea adopţiei care, din punct de vedere teoretic, corespunde nevoilor copilului. Ulterior are loc potrivirea practică cu copilul, prin întâlniri între acesta și familia/ persoana care vrea să-l adopte.

Dacă totul merge bine, la finalul potrivirii practice se întocmește raportul de potrivire și, constatând ca s-a realizat acomodarea copilului cu familia adoptatoare, DGASPC sesizează instanţa judecătorească pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei. În schimb, dacă se vede că nu se face acomodarea copilului cu adoptatorul, procedura de potrivire încetează, urmând a se încerca potrivirea cu un alt copil.

Se mai face apoi, încredințarea copilului în vederea adopției, timp de trei luni, la persoana/ familia atestată și se ajunge la ultimul pas, respectiv încuviințarea adopției în fața instanței judecătorești.

5. Aici se-ncheie interacțiunea părinților adoptivi cu autoritățile?

Nu. După încuviințarea adopției, părinții adoptivi sunt monitorizați postadopție de către DGASPC timp de cel puțin doi ani de la acel moment.

6. La încredințarea copilului se acordă un concediu de acomodare

Concret, pentru a ușura acomodarea copilului în noul mediu de viaţă şi stimularea dezvoltării unei relaţii de ataşament între copil şi viitorii săi părinţi, după punerea în executare a hotărârii de încredinţare în vederea adopţiei a copilului, este acordat concediul de acomodare. Acesta are durata de cel mult un an, iar pe perioada acestuia se primește o indemnizație lunară, ce reprezintă 85% din media veniturilor pe anii anteriori ai părinților și nu poate fi mai mică de 1.700 de lei, dar nici mai mare de 8.500 de lei.

7. Pe lângă indemnizația aferentă concediului de acomodare, părinții pot primi și alte sume de la stat

Cei care adoptă copii cu vârstă mai mare, cu handicap ori care fac parte dintr-un grup de frați primesc, până când copilul devine major, o indemnizație de sprijin, în valoare de 600 de lei. Cuantumul indemnizației se mărește cu 50%, dacă cel adoptat are peste șapte ani, e încadrat în grad de handicap accentuat/grav, infectat HIV sau bolnav SIDA ori face parte dintr-un grup de cel puțin trei frați adoptabili împreună.

În plus, se pot deconta, în limita a 1.500 de lei pe an, sumele cheltuite pentru asigurarea unor servicii destinate recuperării/ reabilitării copilului adoptat și cheltuielile de transport și cazare ocazionate adoptatorului de participarea la procedura potrivirii practice cu copilul din alt județ (200 de lei/ zi/ persoană).

8. Cum se obține atestatul de adoptator

Persoana sau familia interesată de adoptarea unui copil depune la DGASPC din județul de domiciliu sau la OPA o cerere pentru eliberarea atestatului pentru adopţie, însoțită de o serie de documente, printre care copii ale actelor de identitate, certificatelor de naștere, de căsătorie, actele casei, adeverințe de venit etc.

9. Valabilitatea atestatului de adoptator este, mai nou, de cinci ani

După modificările apărute în ultima vreme la Legea 273/2004 privind procedura adopției, valabilitatea atestatului de adoptator sau familie adoptatoare este acum de cinci ani, în condițiile în care, înainte de 2020, era de doi ani.

10. Care sunt criteriile de potrivire luate în considerare pentru includerea unui adoptator în lista unui copil

Criteriile sunt vârsta și sexul copilului, numărul de copii pe care familia îi poate îngriji și starea de sănătate şi nivelul de dezvoltare al copilului.

11. Cine are prioritate în cazul adopțiilor naționale

Concret, prioritate la adopție au rudele copilului până la gradul al patrulea inclusiv, persoana/ familia alături de care copilul s-a bucurat de viaţă de familie o perioadă de minimum șase luni sau persoanele/ familiile care au adoptat fraţi ai copilului sau se află în procedură de adopție cu un frate al acestuia.