Înalta Curte a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului și a stabilit că „Onorariile maximale ale executorului judecătoresc, astfel cum sunt stabilite de art. 39 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 şi de Ordinul ministrului justiţiei nr. 2.550/C/2006, nu includ şi taxa pe valoarea adăugată prevăzută de art. 265 din Codul fiscal, (fostul art. 125 din Codul fiscal din 2003), aferentă serviciilor prestate de acesta în cadrul procedurii de executare silită”.
Decizia ICCJ nr. 6 din 7 martie 2022 a apărut azi în Monitorul Oficial, iar judecătorii de la Curtea Supremă explică de ce, chiar și în ipoteza aceasta în care onorariile maximale nu includ TVA, taxa urmând a fi adăugată ulterior, nu este încălcată predictibilitatea acestor cheltuieli. Rațiunea pentru care există limite superioare ale acestor onorarii este predictibilitatea lor pentru cei care vor trebui să le plătească (debitorii), precum și evitarea unor abuzuri.
„Protecția este asigurată de către stat prin instituirea unui plafon maxim al contravalorii serviciilor oferite de către executorii judecătorești, iar calcularea TVA la acest onorariu ca fiind baza impozabilă stabilită de regulile fiscale este o operațiune predictibilă ale cărei procedură și modalitate de stabilire sunt transparente și aplicabile tuturor situațiilor prevăzute de lege”, motivează ICCJ decizia dată în martie.
Potrivit Legii nr. 188/2000, executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale și maximale stabilite de ministrul justiției, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. În cazul executării silite a creanțelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt următoarele:
a) pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite;
b) pentru creanțele în valoare de peste 50.000 lei, dar până la 80.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.000 lei plus un procent de până la 3% din suma care depășește 50.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite;
c) pentru creanțele în valoare de peste 80.000 lei, dar până la 100.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.900 lei plus un procent de până la 2% din suma care depășește 80.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite;
d) pentru creanțele în valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus un procent de până la 1% din suma care depășește 100.000 lei din valoarea creanței ce face obiectul executării silite.
Niciunele dintre sumele de mai sus nu includ însă TVA. Problema a mai fost ridicată de Consiliului Uniunii Executorilor și s-a materializat anul trecut într-un proiect inițiat de Ministerul Justiției, dar care nu a ajuns să avanseze pe circuitul legislativ. Reprezentanții executorilor au atras atenția că ordinul de ministru cu tarifele ar trebui clarificat și că ar trebui să se precizeze expres că onorariile minime și cele maxime stabilite nu includ niciodată TVA-ul.
Comentarii articol (0)