„Principalul dezavantaj este absența unei legi distincte care să detalieze funcționarea, atribuțiile și mecanismele de finanțare ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară (structurile care se pot înființa în prezent - n. red.) care guvernează zonele metropolitane. Asociațiile de dezvoltare intercomunitară metropolitane necesită un statut mai clar, care să le îmbunătățească sustenabilitatea financiară și organizațională”, au explicat inițiatorii legii.
În esență, zonele metropolitane au ca scop dezvoltarea coerentă și durabilă a ariilor teritoriale urbane și rurale integrate din proximitatea Capitalei, a municipiilor reședință de județ și a altor municipii decât reședințele de județ. În cadrul acestora se creează relații reciproce de influență în domeniile căi de comunicație, economic, social, cultural și infrastructură edilitară.
Cu alte cuvinte, anumite localități se pot asocia în zone metropolitane (cu precizarea că o localitate poate face parte dintr-o singură zonă metropolitană):
- Bucureștiul se poate asocia, de principiu, cu localitățile din județul Ilfov;
- municipiile reședință de județ se pot asocia cu localitățile învecinate cu care au hotare comune - primele două coroane urbane (însă fără a depăși limita județului din care face parte municipiul);
- municipiile care nu sunt reședință de județ se pot asocia doar cu localități din prima coroană urbană (însă fără a depăși limita județului din care face parte municipiul).
Potrivit Legii 246/2022, zonele metropolitane, în funcție de obiectivul pentru care s-au constituit, pot îndeplini următoarele atribuții:
- elaborează, adoptă, monitorizează și evaluează periodic strategia integrată de dezvoltare durabilă a zonei metropolitane, planul de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane și planul de amenajare a teritoriului intercomunitar al zonei metropolitane;
- elaborează politici fiscale comune care să favorizeze atragerea de investiții de capital străin sau autohton;
- asigură corelarea diverselor intervenții din cuprinsul planurilor de acțiune aferente strategiei integrate de dezvoltare metropolitană și a planului de mobilitate urbană durabilă al zonei metropolitane;
- elaborează și adoptă documente de strategie și planificare, politici publice, planuri de acțiune și programe de dezvoltare aferente întregului teritoriu metropolitan sau a unei părți a acestuia;
- pentru localitățile care nu au aprobat mandat pentru îndeplinirea atribuției de la punctul anterior, zona metropolitană emite un aviz consultativ pentru documentele de strategie și planificare, precum și politicile publice implementate la nivelul teritoriului metropolitan;
- elaborează documentații tehnico-economice pentru proiectele de interes metropolitan;
- oferă suport și asistență tehnică de specialitate autorităților localităților membre, inclusiv efectuarea de achiziții comune pentru furnizarea de bunuri și prestarea de servicii la nivelul zonei metropolitane;
- gestionează serviciile publice stabilite conform statutului;
- promovează, depun și implementează proiecte finanțate din fonduri naționale, europene sau internaționale, de interes pentru dezvoltarea la nivelul zonei metropolitane.
Asocierea în zone metropolitane este pur voluntară, iar zonele metropolitane deja existente pot să-și păstreze delimitarea actuală.
În expunerea de motive ce a însoțit legea în forma sa de proiect scria că documentul este legat de obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Comentarii articol (0)